Studiu: Drepturile omului în Moldova sunt încălcate sistematic

Studiul “Percepţii asupra drepturilor omului în Republica Moldova”, elaborat de către Oficiul Avocatului Poporului şi Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova, evidenţiază un nivel redus de informare a populaţiei referitor la drepturile omului, în special printre persoanele din mediul rural, accesibilitatea redusă a informaţiei în acest context, dar şi a posibilităţilor de apărare a drepturilor încălcate. Majoritatea respondenţilor percep că „drepturile omului sunt doar pe hârtie”, acestea fiind încălcate sistematic în Moldova.

Potrivit studiului, informaţia despre drepturile omului şi posibilităţile de apărare a acestor drepturi este considerată accesibilă de 45,2% dintre respondenţi. Cei din mediul urban consideră acelaşi lucru într-o pondere semnificativ mai mare, respectiv 52,5%, în raport cu doar 39% dintre respondenţii din mediul rural.

Totodată studiul confirmă ”necesitatea unei atenţii sporite principiului egalităţii şi nediscriminării, ţinând cont de problemele specifice cu care se confruntă diverse grupuri şi persoane vulnerabile sau marginalizate. În opinia respondenţilor, statul nu întotdeauna asigură realizarea drepturilor omului fără discriminare în baza unor criterii precum statut social, vârstă, sex, mediu de reşedinţă, dizabilitate, statut HIV , sănătate, orientare sexuală, etnie, venituri.

Nivelul scăzut de trai şi lipsa resurselor financiare au fost menţionate drept impedimente în respectarea unor astfel de drepturi vitale precum accesul la servicii de îngrijire a sănătăţii şi dreptul la educaţie. Dreptul la un proces echitabil este puţin cunoscut de către populaţie, dar şi unul dintre drepturile cel mai des încălcate. Femeile sunt frecvent discriminate în viaţa politică, în câmpul muncii şi în societate în general.

Conform constatărilor studiului, în Republica Moldova drepturile omului se încalcă sistematic, având în vedere răspunsul oferit de către 68,2% din respondenţi, pe când alţi 27,2% dintre respondenţi consideră că acestea sunt încălcate ocazional.

În opinia respondenţilor, cele mai puţin respectate drepturi sunt: dreptul la muncă, dreptul la sănătate, dreptul la viaţă decentă, dreptul la egalitate şi nediscriminare, dreptul la integritate fizică şi psihică cât şi drepturile persoanelor aflate în detenţie şi ale persoanelor cu dizabilităţi psiho-sociale.

Rolul instituţiilor statului în respectarea drepturilor omului este suficient de bine conştientizat de către populaţie. Pe de altă parte însă, respondenţii consideră că instituţiile de vârf ale statului, ca şi organele de forţă, sunt cele care în majoritatea cazurilor încalcă drepturile omului şi contribuie în măsură prea mică la realizarea şi protecţia acestora. Această opinie este susţinută de un procent de 43,2% din numărul respondenţilor, dintre care 44,9% bărbaţi şi 41,8% femei, respondenţii din oraşe cu 47% în raport cu 40,1% respondenţi din mediul rural.

În opinia experţilor, populaţia din regiunea transnistreană nu se poate bucura de drepturile şi libertăţile pe care le au cetăţenii din dreapta Nistrului. Ei atenţionează asupra numeroaselor încălcări privind drepturile politice, libertatea de întrunire, libertatea opiniei etc, oamenii simpli din regiunea transnistreană, dar inclusiv reprezentanţii societăţii civile, fiind persecutaţi dacă împărtăşesc alte opinii decât cele promovate de aşa-zisa conducere din regiunea transnistreană.

Persoanelor care vor să se deplaseze în stânga Nistrului, le este îngrădit dreptul la libera circulaţie. Sunt afectaţi în special locuitorii din imediata apropiere a râului Nistru de pe ambele maluri. Astfel, unii respondenţi au menţionat că persoanelor le este îngrădit accesul la loturile de teren agricol pe care le deţin în proprietate privată.

Câţiva experţi au menţionat faptul că cetăţenilor Moldovei domiciliaţi sau aflaţi temporar în stânga Nistrului nu le este respectat dreptul la viaţă, libertate şi siguranţă, dreptul la un proces echitabil etc. Un aspect foarte important este faptul că nu există mecanisme funcţionale de monitorizare şi ulterior sancţionare a încălcării drepturilor omului în regiunea transnistreană.

Gradul redus de informare şi cunoaştere a drepturilor omului de către populaţia Moldovei conduce şi la adresabilitatea redusă pentru protecţie împotriva încălcărilor şi abuzurilor. Nu este conştientizat dreptul de a se adresa instituţiilor abilitate cu funcţii de suport în ceea ce ţine încălcarea drepturilor omului.

Menţionăm că studiul a fost realizat pe un eşantion de 1015 persoane cu vârstă de 18 ani şi mai mult, în 13 regiuni geografice, care coincid cu unităţile administrativ teritoriale de până la revenirea la raioane. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, cu o eroare maximă de ±3,1%. Perioada de culegere a datelor a fost 12 – 23 decembrie 2015.