Discursurile care “ameninţă sistemul socialist” interzise în China, pe baza unei noi legi

Congresul Naţional al Poporului a adoptat, luni, o lege pentru securitatea cibernetică ce a neliniştit companiile străine şi activiştii pentru drepturile omului, deoarece va impune noi restricţii asupra Internetului chinez, deja controlat sever, când practicile sale vor fi implementate în iunie 2017. Multe dintre aceste restricţii prevăd măsuri de securitate suplimentare împotriva intereselor non-chineze.

În plus, conform noii legi, navigarea anonimă pe Internet este ilegală, companiilor cerându-li-se să verifice informaţiile utilizatorilor lor.

“Această lege periculoasă ordonă companiilor de Internet să fie de fapt agenţi ai statului, cerându-le să cenzureze şi să furnizeze date personale autorităţilor, atunci când acestea cer acest lucru”, a declarat Patrick Poon, cercetător la Amnesty Internaţional.

Utilizatorii de Internet din China pot primi în prezent până la 3 ani de închisoare pentru postarea de “mesaje defăimătoare” care sunt repostate de peste 500 de ori sau sunt vizualizate de peste 5.000 de ori.

Sophie Richardson, director pentru probleme legate de China la Human Rights Watch, a declarat că, în cazul în care erodarea libertăţii de exprimare şi a vieţii private pe Internet reprezintă atitudinea Beijingului faţă de criticile paşnice, “atunci toată lumea – inclusiv internauţii din China şi corporaţiile majore internaţionale – este expusă acum riscului. Adoptarea legii înseamnă că nu există protecţii pentru utilizatori împotriva unor acuzaţii serioase”.

În august 2015, politia chineză a arestat aproximativ 15.000 de civili pentru “infracţiuni pe Internet” în timpul unei operaţiuni numite “Curăţarea Internetului”.

Website-urile care au furnizat “informaţii ilegale şi dăunătoare”, precum şi cele care au inclus reclame pentru pornografie, jocuri de noroc şi arme de foc, au fost închise şi proprietarii lor arestaţi.

Oficialii chinezi au oferit asigurări vagi că noua lege se conformează standardelor pentru comerţul internaţional, că nu face discriminări împotriva companiilor străine şi că nu va interfera cu comerţul global.

De fapt, directorul securităţii cibernetice din China, Zhao Zeliang, a susţinut că cei care văd semne de “protecţionism comercial” sunt vinovaţi “de un tip de neînţelegere, un tip de prejudiciu”.

Acesta este argumentul asupra căruia avertizează promotorii unui Internet liber, în condiţiile în care controlul acestuia scapă din mâinile SUA. Regimul comunist chinez susţine în esenţă că cenzura puternică este ţesută în cultura sa, în timp ce criticii cenzurii sunt nişte “fanatici” care se opun acelei culturi sau, în cel mai bun caz, ignoră nuanţele sale.

CNN Money l-a citat pe James Zimmerman, preşedintele Camerei Americane de Comerţ din China, susţinând că nemulţumirile şi criticile sale la adresa noii legi “au loc după o serie de plângeri din partea companiilor străine în legătură cu înrăutăţirea mediului de afaceri în China care favorizează companiile interne, în ciuda promisiunilor oficiale de a deschide mai mult economia chineză”.

Coincidenţă sau nu, noua lege a fost adoptată în contextul în care Meng Hongwei, un fost adjunct al Ministrului chinez pentru Securitate Publică, a fost ales preşedinte al Interpolului (Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală). Alegerea sa a avut loc în cadrul ceremoniei de închidere a celei de-a 85-a adunări generale a Interpolului în 10 noiembrie în Bali, Indonezia.

Pe lângă duritatea cu care suprimă intelectuali, avocaţi, ţărani expropriaţi, grupuri etnice - precum uigurii, tibetanii -, grupuri spirituale - populara mişcare Falun Gong - sau religioase - precum creştinii, inclusiv cei romano-catolici -, din 2001, regimul comunist chinez este acuzat de organizarea unei industrii macabre de recoltare forţată de organe de la prizonierii politic închişi în vastul sistem de lagăre de muncă şi închisori negre.