Sonda Rosetta se află la 80 km de cometa C67P. Descoperire: în cazul în care steaua ar cădea în mare ar pluti

Cometa Tempel-1: misiunea Stardust a luat aceasta imagine a cometei Tempel 1 pe 14 februarie. Cometa a fost vizitata prima oara de misiunea NASA Deep Impact in 2005.
Cometa Tempel-1: misiunea Stardust a luat aceasta imagine a cometei Tempel 1 pe 14 februarie. Cometa a fost vizitata prima oara de misiunea NASA Deep Impact in 2005. (Courtesy of NASA / JPL-Caltech / Cornell)

Rosetta, sonda Agenţiei Spaţiale Europene ESA, continuă să adune date despre cometa C67P, care măsoară doar 4,5 x 3,5 km, corp cosmic la care a ajuns după 10 ani de călătorie în sistemul solar.

Acum Rosetta se află la doar 80 de kilometri de ciudata cometă care se aseamănă cu o arahidă în formă de "L" - şi a reuşit să măsoare masa acesteia rotindu-se în jurul acesteia şi calculând câtă forţă de atracţie gravitaţională exercită cometa însăşi.

Rezultatul a uimit fizicienii: gigantica "piatră spaţială" are o masă de cel puţin 10 miliarde de tone. Infimă - dacă se calculează volumul cometei reiese că are o densitate de numai 300 de kilograme pe metru cub (apa are 1000 kg).

Aceste date ne spun deja o mulţime de lucruri despre acest corp ceresc. De exemplu că este, aşa cum era de aşteptat, un amestec de praf, rocă şi gheaţă foarte poroasă şi poate, subliniem poate, ar putea avea peşteri în interiorul său (ca în celebrul film "Deep Impact").

Sonda Rosetta trebuie să se apropie tot mai mult de cometă deoarece, în luna noiembrie, din ea se va desprinde un mic explorator numit Philae, care va încerca să aterizeze pe cometă pentru a o studia direct, relatează duminică 24 august situl online Il Sole 24 ore.

Pentru moment, conţinutul imaginilor fascinante transmise de sondă arată o cometă plină de cratere mici, dintre care cele mai importante, au marginile extraordinar de mari - ca şi cum o piatră ar fi căzut într-un iaz provocând creşterea unui val, imediat congelat. Cum s-au format aceste cratere, pentru moment unice în felul lor? Şi de ce această formă curbată ciudat, ca şi cum cineva ar fi pus împreună două comete diferite şi le-ar fi sudat împreună formând una singură.

Imaginile lansate de ESA, din păcate cu rezoluţie mică, fac să crească curiozitatea pentru acest obiect cosmic şi aduc speranţa că Rosetta şi Philae să rezolve multe din misterele pe care le poartă prin Cosmos aceste pietre de gheaţă.