Cum afectează timpul petrecut în faţa ecranelor diferite organe
alte articole
Fiind dependenţi de smartphone-uri, pierdem noţiunea timpului pe când degetele derulează fără efort prin fluxuri de conţinut nesfârşite şi distractive. Între timp, ecranul de câţiva centimetri emite în linişte lumină albastră şi unde de câmpuri electromagnetice (CEM). Poate că nu observăm aceste influenţe constant, dar mintea şi corpul nostru le simt.
Dovezile ştiinţifice tot mai numeroase arată că timpul petrecut în exces în faţa ecranelor afectează aproape fiecare parte a corpului - începând cu ochii, inima, coloana vertebrală şi nu numai.
Ecrane luminoase, ochi înceţoşaţi
Ecranele inteligente emit o combinaţie de lumină roşie, verde şi albastră. În cadrul acestui spectru, acestea emit un „vârf de lumină albastră” notabil în intervalul de la 400 până la 490 de nanometri, cunoscut şi sub numele de lumină vizibilă de înaltă energie (HEV).
Ochii noştri nu pot filtra complet lumina HEV, aşa că aceasta trece prin ochi şi pătrunde până la retină - stratul sensibil la lumină din spatele ochiului.
Studiile de laborator arată că expunerea la lumină albastră intensă sau pentru mult timp provoacă leziuni temporare sau permanente asupra corneei, cristalinului şi retinei ochiului. Leziunile oculare induse de lumina albastră pot provoca, de asemenea, opacizarea cristalinului şi deteriorarea corneei, ducând la diverse afecţiuni oculare.
Dr. Savleen Kaur, oftalmolog pediatru care a studiat efectul timpului petrecut în faţa ecranelor asupra afecţiunilor oculare, a declarat pentru The Epoch Times că lumina albastră de la smartphone-uri este asociată cu creşterea oboselii oculare digitale, iar copiii care nu se dezlipesc de dispozitive digitale prezintă un risc mai mare de a dezvolta miopie.
O analiză sistematică care a implicat peste 335.000 de participanţi a constatat că o creştere zilnică cu o oră a timpului petrecut în faţa ecranelor a fost asociată cu o probabilitate cu 21% mai mare de a dezvolta miopie.
Nu este vorba doar de miopie. Un studiu publicat în Ophthalmic Epidemiology a descoperit că utilizarea zilnică a smartphone-ului mai mult de două ore a fost asociată cu o probabilitate mai mare de a avea diverse simptome simultan, inclusiv înceţoşare, roşeaţă, tulburări de vedere, inflamaţie şi uscăciune.
Totuşi, ochii sunt doar primele victime ale expunerii la dispozitive digitale.
Suprasolicitarea la câmpuri electromagnetice, urechi obosite
Persoanele care utilizează frecvent telefoane mobile de la o vârstă fragedă îşi pot pierdere auzul comparabil cu ce se întâmplă, de obicei, cu persoanele de şaptezeci de ani, a declarat pentru The Epoch Times Dr. Naresh Kumar Panda, specialist în ORL, care a studiat efectul utilizării telefonului mobil asupra auzului.
Mai multe studii au evaluat impactul radiaţiilor electromagnetice de radiofrecvenţă (REM) ale telefoanelor mobile asupra urechilor. Când vorbiţi la un telefon mobil, urechea, nervul auditiv şi o porţiune a lobului temporal absorb REM de radiofrecvenţă.
REM-urile de radiofrecvenţă sunt undele radio care conectează telefonul la un turn de telefonie mobilă. Aceste unde pot pătrunde în ţesuturile corpului, pot produce efecte de încălzire şi pot stimula sistemul auditiv - chiar şi în absenţa sunetului.
Mai multe studii au arătat că persoanele care utilizează în mod excesiv smartphone-uri sunt mai predispuse să menţioneze o capacitate auditivă mai slabă şi praguri auditive mai ridicate, ceea ce înseamnă că au nevoie de sunete mai puternice pentru a auzi ceea ce este normal. Expunerea la REM prin radiofrecvenţă din utilizarea prelungită a telefonului mobil, împreună cu căşti sau intraauriculare Bluetooth, poate, de asemenea, deteriora celulele ciliate ale urechii interne - receptorii senzoriali care transformă sunetul în semnale neuronale, astfel încât creierul să îl poată interpreta - provocând pierderea auzului uşor până la moderat.
Utilizarea pe termen lung a telefonului mobil - chiar şi doar o oră de apeluri telefonice pe zi - ar putea dăuna auzului şi desensibiliza urechile la sunet, a spus Panda. Dispozitivele Bluetooth sunt „la fel de dăunătoare”.
Modificările pragului auditiv pot fi temporare dacă expunerea nu este prea severă, dar deteriorarea sistemului auditiv ar putea fi permanentă în cazul expunerii pe termen lung, a adăugat el. Totuşi, sunt necesare mai multe cercetări pentru a înţelege acest lucru în profunzime, a mai afirmat el.
Un studiu brazilian a găsit dovezi care sugerează o asociere între REM prin radiofrecvenţă şi tinitus, în special la persoanele care sunt mai sensibile la câmpurile electromagnetice. Panda, care nu a fost implicat în studiu, a spus că tinitusul este unul dintre primele semne de avertizare ale deficienţelor de auz, iar persoanele care folosesc telefoanele mobile perioade lungi de timp ar trebui să îl considere un semnal de alarmă.
Metaboliţi diferiţi, inimă tensionată
Dispozitivele noastre portabile fac mult rău, efectele lor propagându-se şi în alte sisteme de organe.
Un studiu publicat în Journal of the American Heart Association a descoperit că mărirea perioadei petrecute în faţa ecranelor este asociată cu modificări anormale ale metaboliţilor din sânge, care sunt legate de hipertensiunea arterială, colesterol ridicat şi rezistenţa la insulină.
Dr. David Horner, autorul principal al studiului, a numit modelul distinct al metaboliţilor din sânge o „amprentă biologică” a timpului petrecut în faţa ecranelor. El a declarat pentru The Epoch Times că mulţi dintre aceiaşi metaboliţi au fost identificaţi în studii anterioare pentru obezitate şi boli cardiometabolice, sugerând că „amprenta” timpului petrecut în faţa ecranelor poate reprezenta o etapă incipientă a unor căi de risc similare.
Analiza a constatat că fiecare oră în plus de utilizare pe zi în mod recreativ a ecranelor a fost legată de o creştere măsurabilă a scorurilor de risc cardiovascular. Deşi cifrele pot părea mici pentru o singură oră, efectele se acumulează: un copil care petrece trei ore în plus zilnic în faţa ecranelor ar avea un scor de risc cu aproximativ un sfert până la jumătate mai mare decât colegii săi cu mai puţin timp petrecut în faţa ecranelor, a spus el.
Multiplicat la întreaga populaţie, se observă o „schimbare semnificativă a riscului cardiometabolic de timpuriu, care ar putea continua până la vârsta adultă”.
În plus, studiile au arătat că câmpurile electromagnetice de la telefoanele mobile pot afecta variabilitatea ritmului cardiac - variaţia intervalelor de timp dintre bătăile inimii consecutive. Variaţia reflectă cât de eficient controlează inima sistemul nervos autonom. Variabilitatea scăzută a ritmului cardiac indică stres cardiac şi este un predictor cunoscut al problemelor cardiovasculare.
Utilizarea telefonului mobil pe o perioadă lungă este asociată cu o variabilitate scăzută a ritmului cardiac la adulţii sănătoşi.
Ţinerea telefonului aproape de piept modifică, de asemenea, citirile ECG, expunerea prelungită putând duce la palpitaţii şi dureri în piept. Mi multe studii au descoperit, de asemenea, că smartphone-urile şi accesoriile, cum ar fi căştile wireless şi ceasurile inteligente, pot interfera cu dispozitivele cardiace implantabile, inclusiv stimulatoarele cardiace şi defibrilatoarele.
Pe lângă aceste efecte fizice directe asupra inimii, ecranele cresc şi riscul cardiovascular indirect - prin perturbarea somnului. Horner a menţionat legătura în studiul său: durata somnului a reprezentat aproximativ 12% din asocierea generală dintre timpul petrecut în faţa ecranelor şi riscul cardiometabolic, sugerând că o parte a riscului provine din timpul petrecut în faţa ecranelor care fură ore de somn odihnitor.
Postură defectuoasă, coloană vertebrală încordată
Dacă te pierzi în faţa ecranului telefonului în timp ce te relaxezi pe canapea, pot fi afectate mai multe organe, chiar şi oasele.
Sedentarismul este, în general, legat de utilizarea excesivă a ecranelor şi contribuie la o postură incorectă şi la tensiuni posturale, ducând la dureri de gât, de umeri şi de spate. Statul prelungit pe scaun şi timpul petrecut în faţa ecranelor sunt asociate în mod negativ cu densitatea mineralelor din oase.
Există diverse boli „textuale”.
Când se concentrează pe ecrane mici, oamenii tind să-şi aplece mai mult gâtul, ceea ce poate duce la o postură nefirească a capului în faţă, cunoscută şi sub numele de „gât de text”. Este una dintre cele mai frecvente anomalii cervicale care face ca oamenii să fie vulnerabili la mai multe afecţiuni, cum ar fi dureri de cap, poziţia modificată a omoplaţilor şi tulburări temporomandibulare - un set de peste 30 de tulburări ale articulaţiilor maxilarului şi ale muşchilor maxilarului.
Un raport de caz publicat în Radiology Case Reports detaliază istoricul unui „YouTuber” în vârstă de 24 de ani care folosea smartphone-ul cel puţin 16 ore pe zi, verificându-l la fiecare 10 minute. El a menţionat că a suferit de dureri persistente de cap, gât şi partea superioară a spatelui şi amorţeală în braţul drept timp de aproape un an – simptomele clasice ale „sindromului gâtului de text”.
Starea lui s-a agravat atât de mult, încât nu putea să ţină capul ridicat mai mult de un minut. O radiografie a relevat o curbură anormală a gâtului, vertebre deplasate şi degenerare artritică la nivelul articulaţiilor gâtului. După mai mult de trei luni de reducere a timpului petrecut în faţa ecranului şi exerciţii de corectare a posturii, simptomele lui s-au ameliorat substanţial.
Folosirea constantă a telefonului poate provoca, de asemenea, dureri la încheietura mâinii şi la degetul mare din cauza efortului repetitiv, ducând la afecţiuni precum „degetul mare de la mesaje”.
Undele digitale, fertilitatea afectată
Mai multe studii au descoperit că expunerea la radiaţiile emise de dispozitivele digitale, inclusiv telefoanele mobile şi laptopurile, este asociată cu reducerea motilităţii, viabilităţii şi concentraţiei spermei – factori cheie în predicţia fertilităţii masculine.
Un studiu publicat în revista Toxics în luna iunie a examinat efectul câmpurilor electromagnetice asupra motilităţii spermei într-un laborator. Probele de spermă prelevate de la bărbaţi sănătoşi cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani au fost expuse la diferite surse de câmpuri electromagnetice timp de o oră, iar imediat după aceea s-a evaluat motilitatea spermatozoizilor.
Rezultatele au arătat că motilitatea progresivă a spermatozoizilor – spermatozoizii care se deplasează înainte într-o linie relativ dreaptă – a fost redusă la 19,5 puncte procentuale după expunerea la dispozitive precum smartphone-uri şi reţele Wi-Fi, în comparaţie cu grupul de control. Spermatozoizii imobili au crescut cu 10 puncte procentuale.
Nu este vorba doar de ceea ce emit câmpurile electromagnetice la nivel electronic, ci şi de ceea ce emit termic. Păstrarea dispozitivelor digitale aproape de zona inghinală, cum ar fi în buzunarele pantalonilor, poate creşte temperatura scrotului peste nivelurile fiziologice normale. Încălzirea scrotului poate afecta negativ formarea şi funcţia spermatozoizilor, ducând la scăderea fertilităţii la bărbaţi. Cu cât expunerea este mai lungă şi mai apropiată, cu atât efectele adverse sunt mai mari.
Efectele sunt observate şi la femei. Un studiu californian efectuat pe circa 900 de femei însărcinate a constatat că cele care au fost expuse la niveluri mai ridicate de radiaţii au avut un risc de aproape trei ori mai mare de avort spontan decât cele cu expunere scăzută. Studiul a folosit un dispozitiv de monitorizare portabil pentru a măsura expunerea participanţilor la câmpuri magnetice de la diverse dispozitive, inclusiv telefoane mobile, pe parcursul a 24 de ore. O meta-analiză a avut o constatare similară.
Folosirea telefoanelor mobile pentru apeluri mai mult de 30 de minute pe zi în timpul sarcinii poate, de asemenea, împiedica dezvoltarea fetală normală a fetusului, ducând la naşterea unor copii mai mici în comparaţie cu cei născuţi din mame care au folosit telefoanele mobile mai rar.
Riscul de cancer
Posibilitatea dezvoltării cancerului din cauza expunerii la radiaţiile telefoanelor mobile rămâne controversată, cercetările oferind rezultate mixte şi fără un consens clar până în prezent. În 2011, Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a clasificat câmpurile electromagnetice de radiofrecvenţă drept „posibil cancerigene pentru oameni”, menţionând dovezi limitate.
Însă cea mai recentă analiză sistematică, finanţată parţial de OMS, a găsit dovezi certe din studii pe termen lung pe animale că expunerea la câmpurile electromagnetice de radiofrecvenţă ale telefoanelor mobile creşte riscul a două tipuri de tumori maligne la şobolani.
Comisia Internaţională pentru Efectele Biologice ale Câmpurilor Electromagnetice a declarat, într-un comunicat de presă, că „aceleaşi tipuri de tumori au fost observate şi în studiile pe oameni” ale utilizatorilor de telefoane mobile, „adăugând astfel o opinie semnificativă că asocierile observate în aceste studii sunt reale”.
„Studiile pe animale sunt esenţiale pentru prezicerea riscului de cancer la oameni”, a declarat Ron Melnick, preşedintele Comisiei, în comunicatul de presă.
Preţul psihic - reversul
Timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor poate afecta, de asemenea, funcţia creierului şi poate reduce volumul materiei cenuşii, în special în zonele responsabile de controlul inhibitor, luarea deciziilor şi reglarea emoţională.
Gadi Lissak, psiholog clinician şi în medicină comportamentală, a declarat pentru The Epoch Times că astfel de modificări structurale, observate în diverse studii de imagistică cerebrală, e similar comportamentului adictiv observat în abuzul de substanţe. Astfel de modificări neuronale pot îngreuna filtrarea distragerilor şi concentrarea asupra obiectivelor oamenlor, afectând în continuare procesarea emoţională şi contribuind la creşterea nevrotismului şi a impulsivităţii.
Utilizarea ecranelor este asociată cu un risc crescut de tulburări mintale, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburarea de deficit de atenţie/hiperactivitate (ADHD) şi chiar tendinţe suicidare.
Suicidul este cel mai periculos, dar cu siguranţă nu e singura afecţiune mintală. Un studiu din 2024, care a implicat 982 de adolescenţi, a constatat că timpul petrecut în faţa ecranelor de patru până la şase ore pe zi a dus la o creştere cu 25% a stresului, cu 35% a depresiei şi cu 23% a anxietăţii, comparativ cu cei care petrec mai puţin de două ore de timp zilnic în faţa ecranelor.
„În cele mai ample studii, adolescenţii care utilizează frecvent reţelele de socializare sunt de aproape două ori mai predispuşi la depresie decât cei care nu utilizează reţelele de socializare”, a declarat Jean M. Twenge, profesor de psihologie la Universitatea de Stat din San Diego şi autoare a cărţii „10 reguli pentru creşterea copiilor într-o lume high-tech”, pentru The Epoch Times. Un astfel de risc nu este mic pentru părinţi, a spus aceasta.
La copiii de vârstă preşcolară şi şcolară, expunerea excesivă în faţa ecranelor a fost asociată cu dificultăţi de atenţie.
De exemplu, Mark, în vârstă de nouă ani, a primit un diagnostic de ADHD, deoarece a prezentat simptome de impulsivitate, neatenţie, agresivitate şi schimbări de dispoziţie care se intensificau odată cu creşterea timpului petrecut în faţa ecranelor, conform studiului de caz publicat în Environmental Research.
Şi-a petrecut cea mai mare parte a timpului jucând jocuri video pe PlayStation, computer sau smartphone, în medie mai mult de şapte ore în zilele lucrătoare şi chiar mai mult în weekenduri. I s-a administrat metilfenidat, dar medicamentul l-a făcut, se pare, să devină subponderal.
Căutând o alternativă, părinţii lui Mark l-au înscris într-un program comportamental în care a fost supus unui plan de reducere a timpului petrecut în faţa ecranelor. Mark a început să prezinte îmbunătăţiri în decurs de două săptămâni. În săptămâna a 11-a, starea sa se îmbunătăţise semnificativ şi nu se mai încadra în diagnosticul de ADHD.
Lissak, autorul recenziei, l-a urmărit pe Mark după intervenţie. El a declarat pentru The Epoch Times că Mark nu a mai fost diagnosticat cu simptome asemănătoare ADHD-ului.
Folosirea în exces a ecranelor duce, de asemenea, la comportamente suicidare. Un studiu din 2023, care a implicat peste 11.000 de copii din SUA, cu vârste cuprinse între 9 şi 11 ani, a constatat că fiecare oră în plus petrecută în faţa ecranelor zilnic a fost asociată cu un risc cu 9% mai mare de gânduri şi tentative de suicid.
Procentajul de a avea gânduri şi comportamente suicidare a fost cu 36% mai mare pentru mesaje text, cu 30% pentru chat video, cu 21% pentru vizionarea de videoclipuri şi cu 18% mai mare pentru jocuri video.
Remedii, recomandări
În ciuda dovezilor ştiinţifice extinse care asociază timpul petrecut în faţa ecranelor cu riscuri pentru sănătate, tehnologia digitală a pătruns deja în fiecare colţ al societăţii.
„Deoarece toată lumea îl foloseşte, toată lumea este afectată de el”, a declarat pentru The Epoch Times Kishore PV Reddy, inginer senior în învăţare automată, a cărui activitate se concentrează pe antrenarea modelelor de inteligenţă artificială.
Deşi dispozitivele moderne vin cu filtre de lumină albastră încorporate, cercetările arată că acestea pot să nu fie foarte eficiente. Kaur recomandă în schimb obiceiuri sănătoase, cum ar fi clipitul frecvent, minimizarea strălucirii, pauze regulate de la lucrul la ecran şi respectarea regulii 20-20-20 de a privi ceva aflat la 6 metri distanţă timp de 20 de secunde la fiecare 20 de minute, pentru a reduce oboseala ochilor.
Panda sugerează să ţineţi telefoanele la distanţă de braţ în timp ce citiţi sau vizionaţi videoclipuri sau să utilizaţi modul difuzor în timpul apelurilor lungi pentru a reduce impactul radiaţiilor şi să nu le ţineţi lângă pernă sau pat când dormiţi.
Cel mai important lucru, fundamental, este să tăiaţi sursa - să reduceţi timpul petrecut în faţa ecranului.
„Nu le putem spune oamenilor să nu mai folosească telefoanele mobile, ci să le folosească cu judecată - folosindu-le doar atunci când este absolut necesar”, a spus Panda.
Pentru copii, Twenge sfătuieşte să se amâne cât mai mult posibil oferirea de dispozitive proprii. „Niciun părinte, educator sau expert în dezvoltare nu ar spune că 13 ani, la începutul pubertăţii şi în timpul gimnaziului, este momentul potrivit pentru a introduce reţelele sociale”, a spus ea - deoarece copiii şi adolescenţii mai mici sunt mai vulnerabili.
Alternativ, folosiţi un telefon simplu în loc de un smartphone. Acest lucru funcţionează şi pentru adulţi, dar pot obţine două telefoane - unul pentru serviciu, unul pentru acasă - acesta din urmă cu funcţii doar de mesagerie text şi efectuare de apeluri.
Experţii recomandă ca timpul petrecut în faţa ecranelor să fie înlocuit cu alternative captivante.
Pentru Reddy, care lucrează multe ore în faţa ecranelor pe tot parcursul săptămânii, găsirea unui echilibru între activităţile de pe ecran şi cele din afara acestuia este un prim pas important către un stil de viaţă mai sănătos în era digitală.
„Practicarea meditaţiei, citirea cărţilor fizice, cântatul la un instrument muzical, preluarea unor sarcini provocatoare sau pur şi simplu plimbarea, toate acestea vă pot ajuta”, a precziat el.
