Un studiu major relevă că există 27 de microbi asociaţi cu cancerul pancreatic

Un simplu test de salivă ar putea, într-o zi, să prezică riscul de a dezvolta cancer pancreatic. Oamenii de ştiinţă au descoperit că prezenţa unei anumite comunităţi de bacterii în cavitatea bucală poate tripla probabilitatea de a dezvolta una dintre cele mai letale forme de cancer — iar vinovaţii includ aceleaşi microorganisme care cauzează bolile gingivale.

Studiul recent, publicat în JAMA Oncology, a analizat mostre de salivă provenind de la 122.000 de participanţi din două mari studii epidemiologice şi i-a urmărit aproximativ nouă ani. În această perioadă, 445 de persoane au dezvoltat cancer pancreatic.

Într-o analiză la nivelul întregului microbiom, cercetătorii au identificat 21 de specii bacteriene legate de cancerul pancreatic — opt asociate cu un risc mai scăzut şi 13 cu un risc mai ridicat.

Sănătatea ta contează

Într-un test separat, cercetătorii au creat un instrument care prezice riscul unei persoane de a dezvolta cancer pancreatic. Acesta a luat în considerare în total 27 de microbi şi a oferit participanţilor un scor de risc în funcţie de bacteriile prezente în gură. Fiecare creştere cu o unitate a scorului a triplat riscul de a dezvolta cancer pancreatic.

Deşi unele microorganisme din acest scor sunt individual asociate cu un risc mai scăzut, scorul reflectă efectul lor combinat. Este o măsură ponderată care ia în calcul atât speciile protectoare, cât şi pe cele dăunătoare.

Trei dintre aceste bacterii erau agenţi patogeni parodontali bine cunoscuţi, cu roluri demonstrate în bolile gingiilor.

Printre ciupercile implicate se numără Candida tropicalis, Candida spp. (specii neidentificate), Candida albicans şi Malassezia globosa. Întregul gen Candida, o drojdie comună, a fost de asemenea asociat cu un risc crescut, în special la participanţii cu un istoric de fumători.

Cum ajung bacteriile orale la pancreas

Bacteriile dăunătoare nu rămân doar în gură — ele pot călători prin organism şi pot declanşa boli.

„Cavitatea bucală are o influenţă locală, sistemică şi directă asupra bolilor din organism”, a declarat Thaddeus Connelly, chirurg oral şi maxilo-facial, medic şi CEO al companiei Gengyve, pentru The Epoch Times.

„Microbii orali există într-un ecosistem echilibrat atunci când suntem sănătoşi”, a spus Dileep Sharma, profesor şi şef de disciplină în domeniul sănătăţii orale la Universitatea din Newcastle.

Când acest echilibru este perturbat, bacteriile dăunătoare pot deteriora direct gingiile şi osul, provocând inflamaţie cronică — mai întâi în gură, apoi în organe îndepărtate.

„Dacă, pe termen lung, eliberezi constant molecule inflamatorii în sânge, ţesuturile şi organele care primesc acest semnal de alarmă continuu dezvoltă boli”, a explicat Connelly. Această inflamaţie cronică, a adăugat el, este un factor-cheie al unor afecţiuni precum bolile de inimă, diabetul, boala ficatului gras, accidentul vascular cerebral şi cancerul.

Bacteriile pot, de asemenea, să călătorească din salivă prin tractul digestiv până la organe, unde pot provoca inflamaţii şi leziuni, precum la nivelul pancreasului, putând conduce la cancer.

O igienă orală deficitară şi bolile gingivale pot crea o „picurare” constantă de bacterii în sânge. Gingiile inflamate permit microbilor să pătrundă în vasele de sânge în timpul activităţilor zilnice precum mestecatul, periajul sau folosirea aţei dentare.

Aceleaşi bacterii, multiple boli

Aceiaşi microbi asociaţi cu un risc crescut de cancer pancreatic sunt legaţi şi de alte afecţiuni.

P. gingivalis, principala bacterie responsabilă de boala parodontală, a fost asociată cu endocardita infecţioasă, bolile cardiovasculare, artrita (adesea în combinaţie cu Prevotella intermedia) şi chiar boala Alzheimer. Speciile Prevotella au fost, de asemenea, asociate cu cancerele de cap şi gât.

Fusobacterium nucleatum este implicată în dezvoltarea bolii inflamatorii intestinale. Speciile Parvimonas se găsesc frecvent în infecţiile spinale. Între timp, Candida albicans, un organism fungic comun, a fost asociată cu un risc crescut pentru mai multe tipuri de cancer.

Potrivit lui Sharma, produsele secundare microbiene pot contribui la apariţia cancerelor orale şi gastrointestinale, în timp ce inflamaţia cronică provocată de un microbiom dezechilibrat poate stimula mutaţii care duc la formarea tumorilor.

„Totul începe în gură şi în intestin, cu o dietă nesănătoasă şi boala parodontală drept cauze principale”, a menţionat Connelly.

Ce poţi face

Deşi studiul identifică factori de risc, fără a dovedi o relaţie cauză-efect, menţinerea unei igiene orale corecte rămâne esenţială pentru sănătatea generală.

„Este mai clar ca niciodată că periajul şi folosirea aţei dentare nu doar previn boala parodontală, ci pot şi proteja împotriva cancerului”, a declarat într-un comunicat de presă dr. Richard Hayes, profesor în Departamentul de Sănătate a Populaţiei de la NYU Grossman School of Medicine şi coautor al studiului.

Majoritatea aspectelor igienei orale se rezumă la menţinerea curăţeniei cavităţii bucale şi la păstrarea unui echilibru sănătos al bacteriilor. Periajul şi folosirea aţei dentare acţionează mecanic, perturbând şi împiedicând formarea plăcii bacteriene.

Placa este moale la început, dar pe măsură ce absoarbe minerale, se întăreşte şi atrage bacterii mai periculoase. Placa matură devine un teren de reproducere pentru bacterii dăunătoare precum F. nucleatum şi P. gingivalis, a explicat Connelly.

„Igiena orală este esenţială pentru menţinerea unei guri curate şi a unui echilibru sănătos al bacteriilor”, a spus Connelly.

Periajul, folosirea aţei dentare şi clătirea previn formarea şi întărirea plăcii într-o veritabilă „fabrică de bacterii rele”, creând un mediu în care bacteriile benefice pot prospera.

Totuşi, nu toate produsele de igienă orală ucid bacteriile.

Pasta de dinţi nu ucide bacteriile, iar apele de gură elimină atât bacteriile bune, cât şi pe cele rele, a spus Connelly.

„Dincolo de periaj şi folosirea aţei dentare, folosiţi un produs conceput ştiinţific pentru a crea o barieră fizică împotriva formării şi maturării plăcii bacteriene”, a recomandat el.

Connelly sugerează folosirea apelor de gură care conţin acid hialuronic şi alte componente mucoadezive, precum pullulanul şi polivinilpirolidona.

Aceste produse se combină şi formează o reţea protectoare pe suprafaţa dinţilor şi a ţesuturilor moi din gură, acolo unde are loc lupta dintre diferitele microorganisme.

Cercetările arată, de asemenea, că obiceiul de curăţare a limbii susţine un echilibru mai sănătos al microbilor.

Sharma a adăugat că stilul de viaţă are un impact major asupra microbiomului oral.

Consumul mai mare de alimente bogate în fibre şi renunţarea la fumat pot îmbunătăţi acest echilibru. Fumatul favorizează bacteriile dăunătoare asociate cu boala gingivală, în timp ce dietele bogate în polifenoli, omega-3 şi fibre susţin bacteriile benefice şi reduc inflamaţia.

Alte strategii practice pentru promovarea unui microbiom oral sănătos includ:

• consumul de fructe de mare, proteine vegetale şi proteine în general;

• reducerea zahărului adăugat şi a carbohidraţilor;

• administrarea de probiotice;

• consumul de alimente fermentate, precum iaurtul, brânza şi laptele fermentat.

Pe măsură ce cercetătorii continuă să descopere mai multe legături între bacteriile orale şi bolile sistemice, un mesaj rămâne clar: a avea grijă de gura ta poate proteja mult mai mult decât dinţii şi gingiile.