Simbolurile enigmatice şi sculpturile dintr-o peşteră artificială încurcă experţii

Universul este plin de mistere care schimbă cunoştinţele noastre actuale. În colecţia ''Dincolo de Ştiinţă'', Epoch Times adună poveşti despre aceste fenomene ciudate cu scopul de a stimula imaginaţia şi de a deschide posibilităţi nevisate până acum. Sunt ele adevărate? Dumneavoastră decideţi.

Peştera Royston este o peşteră artificială în Hertfordshire, Anglia. Nu se ştie cine a creat peştera sau la ce a fost folosită, de-a lungul anilor existând mai multe speculaţii. Unii cred că a fost folosită de Cavalerii Templieri. Alţii cred că ar fi fost un depozit augustinian. O altă teorie este că a fost o mină de cremene neolitică. Niciuna dintre aceste teorii nu au fost justificate definitiv, originea Peşterii Royston rămânând un mister.

Peştera Royston a fost descoperită în august 1742 de către un lucrător care săpa gropi într-o piaţă. În acest timp el a dat peste o piatră de moară şi, săpând în jurul ei s-o scoată, a găsit puţul care ducea la intrarea în peşteră.

Atunci când a fost descoperită, peştera era pe jumătate plină de murdărie şi stânci. S-au depus eforturi pentru a elimina murdăria şi stâncile, care au fost ulterior aruncate. Unii au crezut sau au sperat să găsească o comoară în peşteră. Cu toate acestea, îndepărtarea murdăriei nu a scos la iveală nicio comoară, dar în interior au fost găsite sculpturi şi simboluri cioplite. Este de remarcat faptul că, dacă nu ar fi fost aruncat pământul scos din peşteră, tehnologia de azi ar fi putut permite o analiză a solului.

Sculpturile găsite în peşteră sunt considerate a avea o vechime de aproximativ 800 de ani. Este posibil ca sculpturile să fi fost iniţial vopsite, dar din cauza trecerii timpului, au mai rămas vizibile doar urme foarte fine de culoare. Imaginile sunt în majoritate religioase, ilustrând imagini ale Sf. Ecaterina, familia sfântă, răstignirea, St. Lawrence ţinând grila pe care a fost martirizat, precum şi o figură cu o sabie care ar putea să fie Sf. Gheorghe sau Sf. Mihail. Găurile situate sub sculpturi par să fi fost făcute pentru a susţine lumânări sau lămpi care le-ar fi iluminat.

Una dintre principalele teorii cu privire la originea peşterii Royston este că acesta a fost folosită de Cavalerii Templieri, înainte de dizolvarea lor de către Papa Clement al V în 1312. Unii cred că peştera a fost împărţită în două nivele cu ajutorul unei podele de lemn. Figurile aflate în apropierea unei secţiuni deteriorate a peşterii arată doi cavaleri călărind pe un singur cal, care poate fi rămăşiţa unui simbol al templierilor. Istoricul britanic de arhitectură Nikolaus Pevsner a scris că data sculpturilor "este greu de ghicit. Ele au fost atribuite perioadei anglo-saxone, dar acestea au, probabil, date diferite cuprinse între C14 şi C17 (perioadă preistorică) ".

O altă teorie este că peştera Royston a fost folosită ca depozit augustinian. Aşa cum sugerează şi numele lor, Augustinienii reprezentau un ordin creat de Sf. Augustin, episcop de Hippo, în Africa. Fondat în 1061 d.Hr., ei au apărut în Anglia în timpul domniei lui Henry I. Din secolul al 12-lea, Royston în Hertfordshire a fost un centru de viaţă monahală şi conducerea augustiniană a continuat fără pauză acolo timp de aproape 400 de ani. S-a spus că călugării augustinieni au utilizat peştera Royston ca spaţiu răcoros de depozitare pentru legume şi fructe, dar şi drept capelă.

În sfârşit, unii speculează că este posibil să fi fost folosită ca o mină de cremene neolitică încă din 3000 î.Hr., unde cremenea ar fi fost strânsă pentru a fi utilizată la confecţiona topoarelor şi a altor unelte. Cu toate acestea, piatra din această zonă oferă doar noduli de cremene mici, în general, inadecvaţi pentru confecţionarea topoarelor, şi acest lucru poate arunca unele îndoieli asupra acestei teorii.

Până în prezent, rămâne încă învăluit în mister cine a creat peştera Royston şi în ce scop. Este întotdeauna posibil ca grupul care a creat iniţial peştera să o fi abandonat la un moment dat, pentru a fi utilizată de către un alt grup. Misterul din jurul peşterei şi sculpturilor sale face din aceasta un loc interesant pentru vizitatorii care doresc să speculeze cu privire la originile acestei minunăţii antice.

Peştera Royston a necesitat efectuarea cu regularitate a întreţinerii şi restaurării, deoarece s-a descoperit că larvele insectelor şi viermii au deteriorat pereţii şi structura peşterei. Până în august 2014, eforturile pentru prevenirea acestor daune au fost considerate de succes. În loc să folosească insecticide, muncitorii care au lucrat la conservarea peşterii au îndepărtat o parte din pământ, eliminând astfel sursa de hrană a viermilor. Se speră că reparaţiile ulterioare ale conductelor pentru a evita inundaţiile, precum şi alte lucrări pentru a preveni deteriorarea produsă de vibraţiile traficului de deasupra peşterii, vor ajuta la protejarea peşterii în viitor.

Articol republicat cu permisiunea Ancient Origins

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.