Călătoria în timp de la mitologie antică la ştiinţa modernă

Universul este plin de mistere care contestă cunoştinţele noastre actuale. În colecţia "Dincolo de Ştiinţă", Epoch Times colectează poveşti despre aceste fenomene ciudate pentru a stimula imaginaţia şi pentru a lăsa liberă calea către posibilităţi ce nu au fost visate în trecut. Sunt adevărate? Dumneavoastră decideţi.

Călătoria în timp şi maşinile care călătoresc prin timp au fost subiect ştiinţifico-fantastic şi tema a numeroase filme din ultimele decenii. De fapt, se pare că posibilitatea călătoriei prin timp, fie în viitor sau în trecut, a stat în imaginaţia omenirii de secole. Chiar dacă mulţi consideră că este absurd să crezi că putem călători înainte şi înapoi în timp, unii dintre cei mai brilianţi cercetători ai lumii au investigat posibilitatea ca acest lucru să devină într-o zi realitate.

Albert Einstein, de exemplu, a concluzionat în ultimii săi ani că trecutul, prezentul, şi viitorul există toate simultan, iar majoritatea persoanelor sunt familiare cu conceptul său de relativitate. Asta înseamnă că timpul este relativ şi nu absolut aşa cum susţinea Newton. Cu o tehnologie potrivită, precum o navă spaţială foarte rapidă, o persoană este capabilă să experimenteze o perioadă de câteva zile în timp ce o altă persoană experimentează simultan numai câteva ore sau minute. Totuşi, înţelepciunea convingerilor lui Einstein au avut un impact foarte mic asupra cosmologiei sau a ştiinţei în general. Majoritatea fizicienilor au avut dificultăţi încercând să renunţe la noţiunile pe care le au în privinţa timpului.

Timpul relativ şi în mitologia antică

Dacă examinîm textele antice putem găsi un număr de referinţe despre călătoria în timp. În mitologia hindusă, există povestea Regelui Raivata Kakudmi care călătoreşte pentru a se întâlni cu creatorul, Brahma. Deşi călătoria sa nu durează mult, când Kakudmi se reîntoarce, pe Pământ trecuseră deja 108 yuga, şi se crede că fiecare yuga reprezenta aproximativ 4 milioane de ani. Explicaţia pe care Brahma i-a dat-o lui Kakudmi este că timpul se scurge diferit la diferite nivele ale existenţei. În mod similar, avem referinţe în Koran despre peştera lui Al-Kahf. Povestea face referire la un grup de tineri creştini, care au scăpat de persecuţie în anul 250 d.Cr. şi s-au retras, sub îndrumarea Domnului, într-o peşteră unde Domnul i-a adormit. Aceştia s-au trezit 309 ani mai târziu. Această poveste coincide, cu mici diferenţe, cu povestea creştină a celor şapte adormiţi.

O altă poveste vine din legenda japoneză a lui Urashima Taro. Se spune că Urashima Taro a vizitat palatul de sub apă al Zeului Dragon Ryujin. Acesta a stat acolo timp de trei zile, dar, când s-a întors, la suprafaţă trecuseră 300 de ani. În textul buddhist Pali, se precizează că în Paradisul celor 30 de Devas (locul Zeilor) timpul trece într-un ritm diferit, astfel încât 100 de ani pe Pământ înseamnă o singură zi pentru aceştia. Iar referinţele din textele antice sunt multe mai multe.

Cercetări ştiinţifice

Probabil cea mai bine cunoscută poveste a unei călătorii accidentale prin timp este experimentul Philadelphia, care s-ar fi petrecut în 1943 cu scopul de a ascunde nava şi de o face invizibilă pentru radarele inamice. Totuşi, se spune că experimentul a luat o turnură total greşită – iar vasul nu numai că a dispărut complet din Philadelphia dar a fost teleportat în Norfolk şi s-a întors în timp 10 secunde. Când vaporul a apărut din nou, unii din membrii echipajului erau fuzionaţi fizic de pereţi, alţii au dezvoltat boli mentale, câţiva au dispărut complet, iar alţii au relatat că au călătorit în viitor şi înapoi. S-a mai spus că Nikola Tesla, care era directorul departamentului de Inginerie şi Cercetare al Companiei Radio America la momentul organizării experimentului, s-a implicat în experiment, a executat toate calculele şi desenele necesare şi a oferit generatoarele ( n.r. - totuşi, el nu mai era în viaţă când a avut loc experiment, murind în condiţii suspecte la numai câteva luni înainte ca experimentul să se desfăşoare).

În 1960, avem o altă relatare interesantă a omului de ştiinţă Pellegrino Ernetti, care a susţinut că a dezvoltat o maşinărie care ar permite cuiva să vadă în trecut, Cronovizorul. Teoria sa spune că orice se întâmplă lasă o urmă energetică, iar aceasta nu poate fi distrusă niciodată (ceva asemănător misticei Librării Akashice). Aşa că el ar fi dezvoltat această maşinărie despre care susţinea că putea detecta, mări şi converti această energie într-o imagine – precum un show de TV desfăşurat în trecut.

În anii 1980, există relatări despre un alt experiment controversat, proiectul Montauk, în care s-ar fi experimentat, printre alte lucruri, călătoria în timp. Existenţa experimentelor Philadelphia şi Mountauk rămâne încă un subiect de dezbatere. Totuşi, bunul simţ ne face să presupunem că armata ar putea fi în mod definitiv interesată de posibilitatea călătoriei prin timp şi s-ar implica în cercetători extensive în acest domeniu.

Mergând mai departe, în 2004, Marlin Pohlman a aplicat pentru un brevet al unei metode de distorsiune gravitaţională şi deplasare în timp. Marlin Pohlman este om de ştiinţă, inginer, şi membru al grupului Mensa cu licenţă şi doctorat. Iar anul trecut, Wasfi Alshdaifat a completat o cerere pentru un brevet a unei maşinării de compresie a spaţiului şi de dilatare a timpului, care ar putea fi folosită pentru călătoria în timp.

Profesorul fizician Ronald Lawrence Mallet din cadrul Universităţii Connecticut lucrează asupra conceptului de călătorie prin timp, în baza teoriei relativităţii a lui Einstein, şi este absolut convins că aceasta este fezabilă. Acesta prevede că aşa-numita călătorie în timp va fi posibilă în secolul nostru.

Pe de altă parte, conservatori, precum fizicianul specializat în particule Brian Cox, cred că mişcarea prin timp este posibilă, dar numai într-o direcţie.

Apoi avem povestea misterioasă a lui Alí Razeqi, directorul Centrului Iranian pentru Invenţii Strategice, care susţine că a dezvoltat un aparat care poate vedea într-o perioadă de 3 până la 5 ani în viitor. Povestea sa iniţială a dispărut de pe internet la numai câteva ore după ce a fost publicată.

În teorie, călătoria în timp este posibilă, chiar dacă este dificil de înţeles. Au reuşit cercetările menţionate mai sus să ne aducă mai aproape de transformarea călătoriei în timp într-o realitate? Dacă da, putem numai spera că această tehnologie nu va ajunge în mâini greşite.

Articol publicat cu permisiunea Ancient Origins.