Bucureştiul, oraş unde tăierea unui copac se pedepseşte cu 25 de lei, una dintre cele mai fierbinţi capitale europene
Temperatura medie anuală în oraşele României a crescut constant în ultimii ani, depăşind 12 grade Celsius în perioada 2021–2024 — cu peste două grade mai mult decât media secolului trecut. Bucureştiul este astăzi una dintre cele mai calde capitale europene, cu o temperatură medie de 22,5 grade Celsius în luna iulie, comparabilă cu valorile înregistrate la Atena sau Roma, potrivit raportului „Starea Climei – România 2025: Unde suntem şi încotro mergem”, citat de Agerpres.
Raportul arată că oraşele din România se încălzesc într-un ritm accelerat, din cauza urbanizării rapide şi a planificării insuficiente. Peste 12 milioane de locuitori trăiesc în mediul urban, iar mai mult de jumătate dintre aceştia sunt expuşi zilnic la temperaturi cu 3–8 grade mai ridicate decât în localităţile rurale apropiate. În 2025, mai multe oraşe din sud şi vest, printre care Bucureşti, Alexandria şi Timişoara, au depăşit pragul de 40°C în timpul verii.
Specialiştii notează că intensitatea fenomenului de insulă de căldură urbană variază între 1–2°C pe timpul nopţii şi 3–5°C ziua, ajungând chiar la 7–8°C în perioadele de caniculă. Materialele de construcţie, precum betonul şi asfaltul, reţin căldura, iar lipsa vegetaţiei şi emisiile din trafic agravează efectele. Cartierele dens populate, cu puţine spaţii verzi, sunt cele mai vulnerabile, afectând în special populaţia cu venituri reduse şi persoanele vârstnice.
Raportul menţionează că soluţiile bazate pe natură – cum ar fi coridoarele verzi, acoperişurile vegetale şi suprafeţele permeabile – pot scădea temperatura locală cu până la 5°C, însă implementarea lor depinde de cooperarea între autorităţi şi comunităţi civice.
Deşi România a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu 75% raportat la 1990, specialiştii subliniază că această scădere s-a datorat în mare parte prăbuşirii industriei după 1990, nu politicilor climatice coerente. În continuare, economia românească generează aproximativ 500 g de CO₂ pentru fiecare euro produs, dublu faţă de media UE.
Pentru tranziţia verde, România dispune de resurse semnificative: 476 milioane de euro au fost obţinute doar în 2023 din vânzarea certificatelor de carbon, iar fondurile europene disponibile până în 2032 depăşesc 31 miliarde de euro. Totuşi, lipsa unor planuri legislative şi strategice riscă să împiedice valorificarea acestor resurse.
Raportul „Starea Climei – România 2025” este rezultatul muncii unei echipe de 22 de experţi, care au analizat evoluţiile climatice recente şi au propus direcţii pentru adaptarea durabilă la schimbările climatice.
