Cancerul pancreatic: boală silenţioasă şi mortală – semne de avertizare la care ar trebui să fiţi atenţi

Cancerul pancreatic se numără printre cele mai mortale forme de cancer. Deşi reprezintă doar aproximativ 3% din toate cazurile de cancer, duce la un număr mare de decese legate de cancer.

Unul dintre motivele pentru rata ridicată de mortalitate a cancerului pancreatic este faptul că acesta este adesea diagnosticat într-un stadiu avansat. În momentul în care este detectat, opţiunile de tratament sunt limitate.

Înţelegerea simptomelor şi a factorilor de risc este un prim pas esenţial către prevenirea lui.

Care sunt simptomele şi stadiile cancerului pancreatic?

Cancerul pancreatic este dificil de detectat în stadiu incipient, deoarece simptomele sunt trecute uşor cu vederea. Până în momentul diagnosticării, aproximativ 90% dintre cazuri s-au răspândit deja la ţesuturile din apropiere, ganglionii limfatici sau organele îndepărtate, cum ar fi ficatul sau plămânii.

Unii pacienţi pot prezenta un singur simptom, în timp ce alţii pot avea mai multe. Simptomele pot varia foarte mult de la o persoană la alta.

Dureri abdominale sau de spate: durerea este mai frecventă în cazul cancerelor care se dezvoltă în corpul sau coada pancreasului. Durerea este adesea descrisă ca fiind surdă sau chinuitoare, poate apărea şi dispărea la început şi începe de obicei în partea superioară a abdomenului, răspândindu-se uneori către părţile laterale sau spate. Se poate agrava după masă sau când pacientul stă culcat.

Icter: Acest simptom poate apărea atunci când se formează tumori în capul pancreasului, în apropierea canalului biliar. Un canal biliar blocat provoacă acumularea de bilirubină — o substanţă gălbuie — în organism. Icterul poate duce, de asemenea, la urină închisă la culoare, scaune palide sau grase şi mâncărimi ale pielii.

Pierdere inexplicabilă în greutate: Mai frecventă în cazul cancerelor care apar în capul pancreasului, adesea însoţită de pierderea poftei de mâncare.

Modificări ale scaunului: un canal pancreatic blocat poate duce la scaune grase, palide, cu miros neplăcut, dificil de eliminat, indicând o absorbţie deficitară a nutrienţilor şi o posibilă pierdere în greutate. Alte modificări intestinale pot include diaree sau constipaţie.

Indigestie: Aceasta poate duce la simptome precum arsuri la stomac, balonare şi greaţă.

Anumite afecţiuni pot indica semne de cancer pancreatic:

Cheaguri de sânge: Cancerul pancreatic favorizează formarea cheagurilor de sânge prin eliberarea de proteine care declanşează coagularea, precum factorul tisular şi trombina, şi prin modificarea compoziţiei sângelui pentru a creşte factorii de coagulare. Un cheag de sânge într-o venă mare — cunoscut sub numele de tromboză venoasă profundă — poate provoca dureri la nivelul picioarelor, umflături, roşeaţă şi senzaţie de căldură. Dacă o parte din cheag se desprinde şi ajunge la plămâni, poate provoca o embolie pulmonară — un blocaj brusc într-una dintre arterele din plămâni — ducând la dureri în piept sau dificultăţi de respiraţie.

Stadiile cancerului pancreatic includ:

Stadiul 0 (carcinom in situ): celulele anormale se găsesc numai în mucoasa pancreasului.

Stadiul 1: cancerul este limitat la pancreas şi poate fi îndepărtat chirurgical (rezecabil).

Stadiul 2: cancerul s-ar putea să se fi răspândit uşor dincolo de pancreas — de exemplu, la ganglionii limfatici din apropiere — şi este rezecabil sau rezecabil la limită.

Stadiul 3: Cancerul este local avansat, implicând arterele majore, ceea ce face îndepărtarea chirurgicală mai dificilă.

Stadiul 4: Cancerul este metastatic, s-a răspândit la organe îndepărtate, cum ar fi ficatul, şi nu poate fi vindecat prin intervenţie chirurgicală.

Ce cauzează cancerul pancreatic?

Pancreasul este o glandă lungă de 15 cm, în formă de pară subţire, aşezată pe o parte. Are trei părţi: capul (capătul mai lat), corpul (mijlocul) şi coada (capătul îngust) şi este situat între stomac şi coloana vertebrală.

Unul dintre factorii care fac cancerul pancreatic atât de periculos este rolul vital pe care îl joacă pancreasul în organism. Acest organ este esenţial pentru digestie, producând enzime care ajută la descompunerea alimentelor şi pentru reglarea nivelului de zahăr din sânge prin intermediul hormonilor, cum ar fi insulina.

Cancerul pancreatic poate apărea din diferite tipuri de celule din pancreas. Cancerele pancreatice exocrine provin din celulele care produc enzime digestive şi reprezintă peste 95% din cazuri, adenocarcinomul ductal pancreatic fiind cel mai frecvent. Tumorile neuroendocrine — numite şi tumori ale celulelor insulare — se dezvoltă din celulele producătoare de hormoni şi reprezintă mai puţin de 5% din cazuri.
Deşi cauza exactă a cancerului pancreatic nu este cunoscută, au fost identificaţi mulţi factori de risc în mai multe categorii.

Cancerul pancreatic - Istoric genetic şi genealogic

Istoricul genealogic joacă un rol semnificativ - până la 15% din cazuri sunt legate de acesta. Prezenţa unei rude de gradul I cu cancer pancreatic creşte riscul de două până la trei ori, iar probabilitatea se multiplică cu cât sunt mai mulţi membri ai familiei afectaţi. Cei cu un istoric genealogic puternic pot avea o probabilitate de până la nouă ori mai mare de a dezvolta cancer pancreatic.

Anumite afecţiuni genetice cresc susceptibilitatea, inclusiv sindromul familial de melanom atipic multiplu; sindromul Peutz-Jeghers, care provoacă polipi în stomac şi intestine şi pete întunecate distinctive pe faţă, buze, mâini şi picioare; sindromul Lynch (cancer colorectal ereditar fără polipoză); şi mutaţii ereditare precum BRCA1, BRCA2, PALB2 şi ATM. Pancreatita ereditară, care provoacă inflamaţii repetate, creşte semnificativ riscul în timp.

Factori de risc legaţi de stilul de viaţă

Aceşti factori sunt în mare măsură controlabili şi reprezintă cea mai bună oportunitate de reducere a riscului:

Fumatul: este asociat cu aproximativ 20-25% din cazurile de cancer pancreatic. Fumatul dublează riscul, iar tumorile legate de fumat tind să crească mai repede şi să apară cu aproximativ 10 ani mai devreme decât cele ale nefumătorilor. Persoanele care au renunţat la fumat acum 20 de ani au acelaşi risc ca cele care nu au fumat niciodată.

Obezitatea: un indice de masă corporală (IMC) peste 25 sau 30, creşte riscul. Menţinerea unei greutăţi normale prin dietă şi exerciţii fizice ajută la protejarea împotriva cancerului pancreatic.

Consumul excesiv de alcool: consumul a aproximativ trei sau mai multe băuturi alcoolice standard pe zi poate duce la pancreatită cronică şi poate creşte riscul de cancer în comparaţie cu consumul moderat.

Consumul ridicat de zahăr: un studiu din 2019 a constatat că mediul cu un conţinut ridicat de zahăr creşte de cinci ori probabilitatea mutaţiilor genetice care duc la cancer pancreatic, comparativ cu nivelul normal de glucoză.

Expunerea la lumina artificială pe timp de noapte: un studiu din 2021 a arătat că persoanele din zonele cu cele mai ridicate niveluri de lumină artificială pe timp de noapte aveau un risc cu 27% mai mare de cancer pancreatic comparativ cu cele din regiunile cel mai puţin iluminate.

Substanţe chimice şi radiaţii: expunerea la substanţe chimice cancerigene, cum ar fi azbestul, pesticidele, coloranţii şi produsele petrochimice, poate creşte riscul. Radiaţiile ionizante provenite de la surse de energie înaltă, cum ar fi razele X sau razele gamma, sunt asociate cu o creştere foarte mică a riscului.

Afecţiuni medicale care cresc riscul de cancer pancteatic

Mai multe afecţiuni medicale cresc riscul. Deşi nu sunt complet controlabile, multe dintre ele pot fi gestionate cu ajutorul îngrijirii medicale:

Pancreatită cronică: inflamaţia pancreatică pe termen lung poate afecta persoane de până la 35 de ani şi poate rezulta din factori genetici, anomalii ale canalelor, traume sau abuzul de alcool pe termen lung.

Calculi biliari: calculii biliari pot creşte riscul, ducând la pancreatită cronică. Tratarea bolii calculilor biliari poate ajuta la protejarea pancreasului.

Diabetul: asociat cu un risc dublu, deşi legătura nu este pe deplin înţeleasă. În unele cazuri, diabetul poate fi de fapt un semn al cancerului pancreatic în stadiu incipient, mai degrabă decât cauza acestuia. Gestionarea adecvată a diabetului rămâne importantă în orice caz.

Rezistenţa la insulină: provoacă producţia excesivă de insulină, care poate stimula excesiv celulele pancreatice şi duce la inflamaţie, crescând riscul ca aceste celule să devină precanceroase.

Sindromul metabolic: un ansamblu de afecţiuni — inclusiv excesul de grăsime abdominală, glicemia ridicată (rezistenţa la insulină), hipertensiunea arterială şi nivelurile ridicate de grăsimi în sânge — împreună, cresc riscul de cancer. Această afecţiune poate fi adesea gestionată prin schimbări ale stilului de viaţă.

Sindromul ovarului polichistic (SOP): Un studiu din 2024 a constatat că SOP era asociat cu un risc crescut cu 38% de cancer pancreatic. Femeile cu SOP ar trebui să discute cu medicul lor opţiunile de screening pancreatic.

Cancer anterior: Poate creşte uşor riscul, posibil din cauza tratamentelor anterioare, a factorilor genetici sau a obiceiurilor de viaţă, cum ar fi dieta şi fumatul. Îngrijirea periodică de urmărire este importantă pentru supravieţuitorii care au avut cancer.

Anumite infecţii: Unele infecţii, inclusiv hepatita B, bacteriile din afecţiunile gingivale şi Helicobacter pylori, pot fi asociate cu un risc mai mare, deşi dovezile sunt încă în curs de apariţie. Se recomandă tratarea acestor infecţii, atunci când este posibil.

Infecţia cu COVID-19: Un studiu din 2020 a descoperit că subunitatea S2 a proteinei spike SARS-CoV-2 interacţionează cu gene supresoare tumorale, cum ar fi BRCA1 şi BRCA2, a căror funcţie afectată este asociată cu un risc mai mare de cancer pancreatic.

Alţi factori de risc

Alţi factori de risc general includ:

Vârsta: Majoritatea cazurilor sunt diagnosticate între 60 şi 80 de ani, riscul crescând brusc după vârsta de 50 de ani. Un studiu din 2024 a descoperit că generaţia X şi generaţia Milenială din Statele Unite se confruntă cu un risc mai mare decât generaţiile anterioare, posibil din cauza expunerii mai mari la factori cancerigeni la începutul vieţii.

Sexul: bărbaţii sunt puţin mai predispuşi la dezvoltarea cancerului pancreatic, posibil din cauza faptului că sunt mai predispuşi la consumul de tutun şi alcool.

Etnia: evreii aşkenazi au un risc mai mare din cauza mutaţiilor genetice comune BRCA1 şi BRCA2. Afro-americanii au, de asemenea, un risc mai mare în comparaţie cu asiaticii, hispanicii şi caucazienii.

Grupa sanguină: Persoanele cu grupele sanguine A, AB şi B au un risc mai mare cu 32%, 51% şi, respectiv, 72% comparativ cu cele cu grupa sanguină O.

Înălţimea: adulţii mai înalţi pot prezenta un risc mai mare, deşi mecanismul nu este pe deplin înţeles.

Cum se diagnostichează cancerul pancreatic?

Screeningul pentru cancerul pancreatic nu este recomandat publicului larg, deoarece metodele actuale nu sunt fiabile pentru detectarea timpurie a bolii la persoanele fără simptome. Cu toate acestea, screeningul poate fi adecvat pentru persoanele cu risc ridicat.

Deşi detectarea timpurie a cancerului pancreatic este dificilă, o combinaţie de metode de screening şi teste de diagnostic poate ajuta la identificarea bolii la persoanele cu risc crescut.

Pentru a diagnostica cancerul pancreatic, medicii analizează istoricul medical personal şi familial, efectuează un examen fizic şi pot recomanda teste şi proceduri suplimentare.

Tomografie computerizată: creează imagini detaliate ale pancreasului şi zonelor înconjurătoare pentru a detecta anomalii.

Ecografie endoscopică: utilizează un tub subţire şi flexibil, dotat cu o cameră şi o sondă cu ultrasunete, pentru a obţine imagini detaliate ale pancreasului şi poate preleva probe de ţesut.

Colangiopancreatografia prin rezonanţă magnetică: un tip specializat de RMN care oferă imagini detaliate ale pancreasului şi ale canalelor biliare.

Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică: combină endoscopia şi radiografiile pentru a examina pancreasul şi canalele biliare şi poate preleva biopsii sau elimina blocajele.

Testarea genetică: analizează ADN-ul unei persoane pentru a detecta mutaţii genetice asociate cu cancerul pancreatic ereditar.

Studiu chimic al sângelui: măsoară nivelurile unor substanţe precum bilirubina din sânge; nivelurile anormale pot indica boli sau probleme ale organelor.

Testul markerilor tumorali: verifică sângele, urina sau ţesutul unor substanţe precum CA 19-9 şi CEA. Nivelurile ridicate ale acestor markeri pot fi asociate cu anumite tipuri de cancer, inclusiv cancerul pancreatic.

Tomografie cu emisie de pozitroni: utilizează o cantitate mică de zahăr radioactiv pentru a detecta celulele canceroase, care absorb mai mult zahăr decât celulele normale, creând imagini detaliate care ajută la identificarea locaţiilor tumorilor.

Ecografie abdominală: utilizează unde sonore de înaltă energie pentru a crea imagini ale organelor şi ţesuturilor din interiorul abdomenului, ajutând la detectarea anomaliilor precum tumorile sau blocajele.

Colangiografia transhepatică percutanată: implică injectarea unui colorant în ficat sau în canalele biliare, urmată de o radiografie pentru a căuta blocaje. Dacă este necesar, se poate plasa un stent pentru a ajuta la drenarea bilei. Această procedură se efectuează de obicei numai dacă colangiopancreatografia retrogradă endoscopică nu este posibilă.

Laparoscopia: utilizează un tub subţire, iluminat, introdus prin mici incizii în abdomen pentru a vizualiza organele interne şi a căuta semne de boală. Poate fi utilizată şi pentru prelevarea de probe de ţesut sau lichid şi poate include imagistica cu ultrasunete.

Biopsie: elimină celule sau ţesut pentru examinare microscopică în vederea depistării cancerului. În cazul cancerului pancreatic, biopsia poate fi efectuată cu un ac fin sau gros, ghidat prin imagistică, sau în timpul laparoscopiei sau intervenţiei chirurgicale.

Care sunt tratamentele pentru cancerul pancreatic?

Chirurgia este principalul tratament pentru tumorile pancreatice rezecabile, în special atunci când cancerul este depistat în stadiu incipient şi este limitat la pancreas.

Însă uneori se utilizează o combinaţie de două sau mai multe tratamente.

Chirurgia

Pentru pacienţii care suferă o intervenţie chirurgicală pentru îndepărtarea cancerului pancreatic, localizarea tumorii în pancreas determină ce procedură chirurgicală este utilizată.

- Procedura Whipple (pancreaticoduodenectomie): cea mai frecventă intervenţie chirurgicală pentru tumorile din capul pancreasului. Se îndepărtează capul pancreasului, o parte din intestinul subţire, vezica biliară, canalul biliar şi, uneori, o parte din stomac. Chirurgul reconectează apoi sistemul digestiv.

- Pancreatectomie distală: utilizată pentru tumorile din corpul sau coada pancreasului. Chirurgul îndepărtează partea afectată a pancreasului şi, adesea, splina, lăsând intact capul pancreasului.

- Pancreatectomie totală: în cazuri rare, se îndepărtează întregul pancreas împreună cu părţi din stomac, intestinul subţire, canalul biliar, vezica biliară şi, uneori, splina. Acest lucru necesită înlocuirea pe tot parcursul vieţii a insulinei şi a enzimelor digestive.

- Chirurgie de bypass: Pentru tumorile care nu pot fi îndepărtate, se poate efectua o operaţie de bypass, cum ar fi bypass biliar sau gastric, pentru a ameliora simptomele cauzate de blocarea canalelor biliare sau a intestinelor. Aproximativ 80% până la 90% din cazurile de cancer pancreatic sunt considerate inoperabile la momentul diagnosticării, din cauza răspândirii sau implicării vaselor de sânge majore.

Chimioterapia

Chimioterapia vizează celulele cu creştere rapidă din întregul organism. Poate fi utilizată înainte de operaţie pentru a micşora tumorile, după operaţie pentru a distruge celulele canceroase rămase sau ca tratament principal pentru cancerul care s-a răspândit dincolo de pancreas.

Dar chimioterapia afectează şi celulele sănătoase cu diviziune rapidă din păr, tractul digestiv şi măduva osoasă, provocând efecte secundare precum căderea părului, greaţă, oboseală, scăderea numărului celulelor sanguine şi slăbirea imunităţii, ceea ce creşte riscul de infecţie.

Radioterapia

În timp ce chimioterapia utilizează medicamente pentru a distruge celulele canceroase sau pentru a opri creşterea acestora, radioterapia utilizează raze de energie înaltă pentru a deteriora ADN-ul celulelor canceroase, împiedicându-le să se multiplice. Radioterapia poate micşora tumorile înainte de operaţie, poate viza celulele canceroase rămase după operaţie sau poate ajuta la controlul creşterii tumorii şi la ameliorarea simptomelor atunci când operaţia nu este o opţiune

Imunoterapia

Acest tratament în curs de dezvoltare pentru cancerul pancreatic ajută sistemul imunitar al organismului să recunoască şi să atace celulele canceroase. Deşi utilizarea sa este încă în studiu, unele medicamente au fost aprobate de Food and Drug Administration. Scopul imunoterapiei este de a stimula răspunsurile imunitare sau de a bloca apărarea cancerului pentru a îmbunătăţi rezultatele tratamentului.

Terapia ţintită

Această abordare utilizează medicamente pentru a bloca molecule specifice implicate în creşterea şi răspândirea cancerului. Poate fi oferită pentru cancerul pancreatic inoperabil pe baza mutaţiilor genetice identificate prin teste genetice.

Terapia cu câmp electric pulsat (CEP)

Terapia cu câmp electric pulsat este un tratament neinvaziv care utilizează impulsuri scurte de electricitate de înaltă tensiune pentru a distruge membranele celulelor canceroase fără a afecta ţesutul sănătos din jur. Tehnica ucide direct celulele canceroase sau le face mai receptive la chimioterapie. Un studiu din 2023 a descoperit că terapia CEP cu nano-impulsuri a redus rezistenţa la medicamente a celulelor canceroase pancreatice şi le-a făcut mai sensibile la tratament, contribuind la reducerea grupurilor de celule tumorale şi la încetinirea creşterii cancerului.

Medicina tradiţională chineză pe bază de plante

Un studiu realizat în 2019 pe 182 de pacienţi cu cancer pancreatic a constatat că cei trataţi cu medicamente tradiţionale chinezeşti pe bază de plante, precum sunătoare, ginkgo biloba şi ginseng, au avut o supravieţuire medie de aproape 30 de luni

În plus, într-un studiu bazat pe populaţie din 2017, Bai-hua-she-she-cao (Hedyotis diffusa) şi Xiang-sha-liu-jun-zi-tang (combinaţie de Costus şi Amomum chinezesc) au fost asociate cu prelungirea vieţii şi un risc redus de mortalitate la persoanele cu cancer pancreatic.

În cazurile avansate, tratamentul este adesea dificil şi poate să nu conducă la vindecare. În schimb, îngrijirea se concentrează pe controlul simptomelor, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi prelungirea vieţii, cu sprijinul unei echipe specializate în îngrijiri paliative.

Cercetări promiţătoare

Cercetările în curs continuă să descopere metode noi şi potenţial mai eficiente de tratare a cancerului pancreatic.

- Vitamina C intravenoasă: Un studiu din 2024 a constatat că pacienţii cu cancer pancreatic în stadiul 4 care au primit atât chimioterapie, cât şi doze mari de vitamina C au trăit de două ori mai mult — 16 luni, comparativ cu opt luni pentru cei care au făcut doar chimioterapie. De asemenea, aceştia au avut mai puţine efecte secundare şi au reuşit să îşi finalizeze tratamentele la timp.

- Extract de vâsc: Într-un studiu din 2014, 96 de pacienţi cu cancer pancreatic au primit injecţii cu extract de vâsc de trei ori pe săptămână şi au înregistrat o reducere semnificativă a durerii, oboselii, pierderii poftei de mâncare şi insomniei. Rezultatele sugerează că extractul de vâsc poate fi o terapie secundară eficientă pentru cancerul pancreatic, contribuind la îmbunătăţirea calităţii vieţii. Un alt studiu a descoperit că extractul de vâsc poate prelungi durata de supravieţuire a pacienţilor cu cancer pancreatic.

Studiile preliminare de laborator şi pe animale dezvăluie noi combinaţii de medicamente şi compuşi naturali care ar putea contribui la îmbunătăţirea tratamentului cancerului pancreatic.

- Ivermectina şi gemcitabina: Un studiu din 2022 a constatat că combinarea ivermectinei, un medicament antiparazitar, cu gemcitabina, un medicament pentru chimioterapie, a fost mai eficientă în suprimarea cancerului pancreatic decât gemcitabina singură. Combinaţia a redus creşterea celulelor canceroase, a scăzut consumul de oxigen şi a blocat mitofagia — un proces pe care celulele canceroase îl utilizează pentru a supravieţui — ducând la o reducere semnificativă a creşterii tumorii. Aceste descoperiri sugerează că ivermectina poate spori eficacitatea gemcitabinei şi ar putea fi un tratament promiţător pentru cancerul pancreatic

- Apiterapia: această terapie utilizează substanţe derivate din albine, cum ar fi veninul de albine. Un studiu din 2022 a sugerat că veninul de albine încetineşte progresia celulelor canceroase pancreatice. Cercetătorii investighează două peptide- melitina şi apamina -, pentru potenţialele lor efecte anticanceroase.

Care sunt abordările naturale şi legate de stilul de viaţă în cazul cancerului pancreatic?

Mai multe abordări naturale sunt studiate pentru potenţialul lor de a completa tratamentul cancerului pancreatic.

Sfaturi alimentare pentru combaterea cancerului pancreatic

O alimentaţie sănătoasă poate ajuta la menţinerea nivelului de energie, la reducerea oboselii şi la menţinerea forţei în timpul tratamentului.

Consumaţi mese frecvente şi mici: pentru a vă creşte energia şi a preveni pierderea în greutate, consumaţi şase până la opt mese mici şi echilibrate, la ore regulate în fiecare zi. Nu aşteptaţi până vă este foame.

Hidrataţi-vă: beţi multe lichide limpezi, cum ar fi apă, băuturi electrolitice şi supă, pentru a vă menţine hidratarea.

Limitaţi consumul de zahăr şi grăsimi: pentru a menţine glicemia stabilă, evitaţi alimentele şi băuturile zaharoase şi combinaţi carbohidraţii cu proteine sănătoase, cum ar fi peşte, păsări, carne slabă sau fasole. De asemenea, limitaţi consumul de alimente bogate în grăsimi, care pot solicita pancreasul.

Evitaţi gătitul la temperaturi ridicate: metodele de gătit precum prăjirea rapidă şi prăjirea în ulei pot produce compuşi asociaţi cu riscul de cancer. Alegeţi în schimb coacerea, gătirea la abur sau fierberea.

Postul intermitent: unele studii de laborator sugerează că postul poate determina celulele canceroase pancreatice să absoarbă mai mult din medicamentul chimioterapic gemcitabină, prin creşterea nivelului unei proteine de transport, îmbunătăţind eficacitatea tratamentului. În tipurile de laborator, combinarea postului cu gemcitabină a redus creşterea tumorii cu peste 40%. Totuşi, majoritatea pacienţilor beneficiază de mese mici şi frecvente pentru a-şi menţine greutatea şi a gestiona efectele secundare. Postul trebuie făcut numai sub supraveghere medicală.

Suplimente

Unele vitamine şi compuşi vegetali pot susţine nutriţia şi pot spori efectele tratamentului, dar utilizarea lor trebuie întotdeauna discutată cu medicul înainte de utilizare.

Vitamine: Persoanele cu cancer pancreatic prezintă un risc crescut de deficienţe de vitamine hidrosolubile, în special vitaminele B1, B3 şi B6, precum şi de vitamine liposolubile. Prin urmare, se recomandă suplimentarea cu aceste vitamine sub supraveghere medicală.

Flavonoide: Aceşti compuşi bioactivi pe bază de plante influenţează multiple căi celulare, inclusiv creşterea celulară, răspunsul la stres şi moartea celulară programată. Aceştia pot contribui la creşterea eficacităţii chimioterapiei, la inhibarea creşterii vaselor sanguine tumorale şi la susţinerea echilibrului imunitar. Printre flavonoidele promiţătoare se numără epigalocatechina-3-galat (EGCG), apigenin, baicalin, izoliquiritigenin, wogonin şi silibinina.

Exerciţii uşoare

Activitatea fizică uşoară poate ajuta la menţinerea forţei, mobilităţii şi stării de spirit.

Exemple:

- Plimbări scurte.

- Treburi casnice uşoare sau grădinăritul.

- Ridicarea picioarelor din poziţia şezând.

- Ridicarea obiectelor uşoare.

- Urcarea şi coborârea scărilor.

Un studiu din 2022 a descoperit că aceleaşi căi biochimice activate de exerciţiile aerobice pentru repararea leziunilor musculare pot ajuta, de asemenea, la reducerea tumorilor pancreatice şi la creşterea răspunsului acestora la imunoterapie.

Gestionarea stresului

Gestionarea stresului este o parte importantă a tratamentului şi recuperării.

Abordările eficiente includ:

- Practicarea meditaţiei.

- Efectuarea de exerciţii de respiraţie profundă.

- Practicarea tai chi şi alte tehnici de relaxare.

Solicitarea sprijinului din partea profesioniştilor din domeniul sănătăţii, consilierilor sau grupurilor de sprijin poate contribui, de asemenea, la reducerea stresului şi poate oferi un spaţiu pentru a împărtăşi experienţe şi strategii de coping.

Cum se poate preveni cancerul pancreatic?

Puteţi minimiza riscul de a dezvolta cancer pancreatic prin alegeri informate privind stilul de viaţă şi abordarea factorilor de risc cunoscuţi menţionaţi mai sus.

Solicitaţi consiliere genetică: persoanele cu antecedente familiale de cancer sau mutaţii genetice cunoscute pot beneficia de consiliere pentru a-şi evalua riscul şi a explora opţiunile preventive.

Faceţi controale medicale regulate: Persoanele cu antecedente genetice sau familiale pot beneficia de monitorizare medicală mai frecventă.

Gestionaţi diabetul: Menţinerea sub control a nivelului de zahăr din sânge poate ajuta la reducerea riscului de a dezvolta cancer pancreatic.

Reduceţi stresul: Stresul cronic poate slăbi sistemul imunitar şi perturba echilibrul metabolic şi hormonal, creând potenţial condiţii care permit cancerului să crească şi să se răspândească mai uşor. Gestionarea stresului poate ajuta la protejarea sănătăţii generale.

Consumaţi ceai verde: EGCG, un compus din ceaiul verde, poate ajuta la combaterea cancerului pancreatic prin perturbarea metabolismului celulelor canceroase. Acesta acţionează prin suprimarea LDHA, o enzimă asociată cu dezvoltarea cancerului. Consumul regulat de ceai verde a fost asociat cu un risc redus de cancer pancreatic.

Luaţi probiotice: Restabilirea unui echilibru sănătos al bacteriilor intestinale prin prebiotice, probiotice, probiotice de nouă generaţie sau transplanturi de materiale fecale poate ajuta la reducerea inflamaţiei şi la menţinerea sănătăţii intestinale.

Care sunt posibilele complicaţii ale cancerului pancreatic?

Cancerul pancreatic poate duce la mai multe complicaţii, cum ar fi:

- Durere: Durere frecventă, adesea severă, care poate iradia spre spate sau poate apărea atunci când o tumoare apasă pe nervii din apropiere.

- Mărirea splinei: Tumorile din corpul sau coada pancreasului pot bloca vena care drenează splina, ducând la umflarea acesteia.

- Varice: Venele blocate pot provoca umflarea şi răsucirea venelor din jurul esofagului şi stomacului.

- Sângerare severă: Dacă aceste vene se rup, în special în esofag, poate provoca sângerări severe.

- Diabetul: Până la jumătate dintre persoanele cu cancer pancreatic dezvoltă diabet, deoarece celulele canceroase înlocuiesc celulele producătoare de insulină din pancreas, afectând controlul glicemiei.

- Malabsorbţie: Reducerea producţiei de enzime digestive poate duce la balonare, gaze, diaree grasă sau cu miros neplăcut, scădere în greutate şi deficienţe de vitamine.

- Obstrucţia intestinală: Tumorile pot bloca mişcarea normală a alimentelor prin intestine, provocând greaţă, vărsături şi durere.

- Obstrucţie biliară: apare atunci când o tumoare blochează canalul biliar şi împiedică scurgerea corectă a bilei în intestin.

- Obstrucţie gastrică: O tumoare poate bloca partea inferioară a stomacului, împiedicând alimentele să treacă în intestinul subţire.

- Tromboembolism venos: Cheagurile de sânge – care apar adesea sub formă de tromboză venoasă profundă – se pot forma deoarece tumorile pancreatice favorizează coagularea.