Sfaturi pentru a fi un părinte mai bun

Nicio experienţă trecută sau viitoare nu se compară cu aceea de a avea un copil, de a te implica în creşterea şi dezvoltarea lui, de a-i da cele mai bune sfaturi şi de a-l călăuzi în viaţă.

"Profesia" de părinte, de la care nu ne putem lua niciodată o zi liberă, este una dintre cele mai grele, necesitând mereu schimbări şi adaptări la situaţii noi, pe care numai relaţia pe care o dezvoltăm cu cei mici ne-o uşurează. Probabil că fiecare părinte şi-ar dori să aibe un manual, pe care să-l răsfoiască atunci când se confruntă cu o problemă, în relaţia cu copilul său. Însă nu există “lecţia perfectă”. Ce funcţionează la o familie, poate să nu dea roade la alta, însă sunt oricând binevenite câteva sfaturi care să aducă un plus relaţiei dintre părinţi şi copii.

Sfaturi pentru a fi un părinte mai bun. Dragoste şi afecţiune

“Dacă dragoste nu e, nimic nu e”, se zice din bătrâni. La fel de valabilă este şi în relaţia dintre părinţi şi copii. Indiferent de câte trăznăi sau lucruri catalogate drept “rele” fac copiii, ei nu trebuie să uite niciodată că sunt iubiţi de către părinţi. Un “te iubesc” şi o îmbrăţişare caldă fac mai mult decât o sută de predici.

Sfaturi pentru a fi un părinte mai bun. Coborâţi la nivelul copilului dvs pentru a vă face ascultat

Ca să fiţi siguri că receptează mesajul dvs., aveţi grijă să vă coborâţi la nivelul lui, atât fizic, cât şi psihic. Încurajaţi contactul ochi în ochi, vorbiţi calm, fără cuvinte pompoase sau termeni pe care nu-i cunoaşte. Desigur, aceste tehnici trebuie aplicate doar în chestiuni serioase de genul “Te rog să-mi spui unde mi-ai pus cheile!” sau “Ştii că nu este frumos să-ţi loveşti fratele!” şi nu când îi spuneţi “Bună dimineaţa!” sau îl întrebaţi “Ţi-e foame?”.

Foarte important! Comunicarea trebuie să existe din ambele părţi. Dacă vreţi să fiţi ascultat de către cel mic, trebuie mai întâi să-l ascultaţi dvs. De fiecare dată când are o problemă şi vi-o împărtăşeşte, trebuie să lăsaţi totul de-o parte pentru a-l asculta, să vă uitaţi în ochii lui, să încercaţi să-l înţelegeţi şi să-i explicaţi toate nelămuririle. În acest fel îi creaţi reflexul unei discuţii civilizate, în care fiecare îi înţelege celuilalt sentimentele şi îşi spune punctul de vedere.

Sfaturi pentru a fi un părinte mai bun. Respect

Chiar dacă este deocamdată numai un prichindel în vârstă de trei-patru ani, trataţi-l cu respect şi consideraţie. Dacă vă veţi purta cu el ca şi când v-ar fi inferior, este de aşteptat fie ca el să creadă că nu valorează prea mult (şi e "pe drumul cel bun" spre un complex de inferioritate), fie să devină agresiv în relaţiile cu cei din jur. Dacă vreţi să aibă încredere în el, trebuie ca în primul rând să aveţi dumneavoastră încredere în el şi să-l consideraţi egalul dvs.

Sfaturi pentru a fi un părinte mai bun. Reguli clare

În încercarea de a fi un părinte bun, mai trebuie să fiţi câteodată şi "cel rău". Copiii au nevoie şi de reguli pe care trebuie să le respecte: reguli de igienă, de comportament, de bune maniere, reguli pentru siguranţă şi integritatea personală, reguli în ceea ce priveşte urmăritul programelor TV sau jocul pe calculator, reguli privind curăţenia în casă etc.

Toate acestea sunt lucruri de care va depinde viaţa lor, ca adulţi.

Sfaturi pentru a fi un părinte mai bun. Puterea exemplului

Uneori, poate fi nevoie să îi arătaţi ce aşteptaţi de la el prin recurgerea la exemple. Aceasta nu înseamnă însă că îl veţi "bombarda" cu afirmaţii de genul "ai văzut cât de ordonat este prietenul tău?" şi, cu atât mai rău "Mi-aş dori să am un copil aşa cum este prietenul tău".

În ambele situaţii, copilul va simţi că este respins şi, foarte probabil, va strica relaţiile cu respectivul prieten. În loc de asta, puteţi apela la exemple preluate din cărţi sau desene animate. De asemenea, nu uitaţi că cel mai important model pentru micuţ sunteţi dvs. înşivă.

Sfaturi pentru a fi un părinte mai bun. Implicaţi-vă în viaţa lui

A fi un părinte cu adevărat implicat în viaţa copilului dvs. înseamnă să vă reorganizaţi priorităţile şi să vă sacrificaţi activităţile personale pentru a fi alături de el atât fizic, cât şi mental. Trebuie să-i vegheaţi paşii, însă de la o distanţă discretă, şi fiţi gata oricând să interveniţi.

Alăturaţi-va jocului şi încercaţi să va distraţi în acelaşi timp cu el. Dacă acesta vă cere să faceţi un puzzle, sau să construiţi un castel din cuburi, trebuie să îl ajutaţi. Renunţaţi, pentru câteva momente, la lucru şi alăturaţi-va copilului. Nici un copil nu doreşte un părinte care să nu aibă timp de joacă!

Sfaturi pentru a fi un părinte mai bun. Zâmbiţi şi râdeţi mai des

Râsul este contagios şi o atmosferă degajată, pentru dumneavoastră şi copil, constituie un mediu sănătos în care va creşte acesta. O glumă este mereu binevenită, sau o mică schimonoseală a feţei, care ar putea aduce un zâmbet larg pe faţa copilului.

Sfaturi pentru a fi un părinte mai bun. Justificaţi-vă deciziile

Atunci când luaţi o decizie sau stabiliţi o nouă regulă, trebuie să-i oferiţi copilului justificarea logică aferentă, într-o manieră uşor de înţeles pentru el. Reacţia lui va fi pe măsura aşteptărilor dvs.

Sfaturi pentru a fi un părinte mai bun. Fiţi consecvenţi

Cea mai importantă unealtă a disciplinei este consecvenţa. Este esenţial să nu faceţi niciodată rabat de la lucrurile care nu permit negociere. Nerespectarea orei de întoarcere de la joacă trebuie să atragă după sine şi pedeapsa aferentă, fără excepţie.

Sfaturi pentru a fi un părinte mai bun. Nu educaţi prin agresivitate

Agresivitatea fizică şi verbală are, în mod exclusiv, doar consecinţe negative. Educaţi-vă copilul prin tehnici precum "pauza de 5 minute", mult mai eficiente şi cu efecte pozitive.

Ţipatul sau violenţa vor distruge şi ultima cale de comunicare pe care vreţi să o aveţi cu copilul dvs. Când ţipaţi copiii nu aud nimic. Se aşază timid într-un loc cu ochii eventual înlăcrimaţi şi vor căpăta frustrarea că n-au făcut nimic bine. Iar tabloul este aşa: un copil nervos, un părinte nervos, nici o informaţie n-a ajuns la urechile copilului. Deci, nimic nu s-a rezolvat.

Pentru a putea comunica bine cu copilul dvs. trebuie să fiţi calm, să-i vorbiţi deschis, să-i fiţi un model, să-i arătaţi că deţineţi controlul. Dacă ţipaţi, îl veţi învăţa şi pe el să ţipe. Chiar dacă acum sunt mici, gândiţi-vă cum vor fi în adolescenţă, când hormonii vor începe să-şi facă de cap!