Stresul. De ce deshidratarea amplifică stresul şi anxietatea?

Un nou studiu relevă că persoanele care beau prea puţină apă înregistrează o creştere a nivelului de cortizol, hormonul stresului, în faţa presiunilor cotidiene. Consumul unei cantităţi suficiente de apă ar putea ajuta organismul să gestioneze mai bine stresul.

Adulţii care consumă mai puţin de şase pahare de apă sau orice altă băutură pe zi prezintă o creştere de 50% a nivelului de cortizol, hormonul stresului, atunci când sunt supuşi unei situaţii stresante, potrivit unui nou studiu publicat în Journal of Applied Physiology.

„Deshidratarea nu afectează doar sănătatea fizică, ci poate şi amplifica reacţia la stres”, explică Daniel Kashi, cercetător la Universitatea Liverpool John Moores din Anglia şi autor principal al studiului, într-un e-mail adresat Epoch Times.

„Pe termen lung, nivelurile ridicate de cortizol au fost asociate cu probleme precum boli de inimă, tulburări renale şi diabet”, adaugă el.

Hidratare scăzută, cortizol ridicat

La persoanele care beau mai puţine lichide în fiecare zi, cortizolul – hormonul care alimentează reacţia de "luptă sau fugi" – creştea cu peste 50% faţă de cei care erau bine hidrataţi.

Echipa de cercetare a selectat 64 de adulţi sănătoşi (32 de bărbaţi şi 32 de femei), împărţiţi în două grupuri în funcţie de consumul zilnic de lichide.

Cei care beau puţin consumau în medie 5,5 pahare pe zi, în timp ce celălalt grup atingea sau depăşea recomandările obişnuite, adică aproximativ 8 pahare pentru femei şi 10 pentru bărbaţi. Au fost luate în calcul toate tipurile de băuturi, nu doar apa.

După o săptămână de hidratare controlată, fiecare participant a trebuit să ţină un discurs improvizat în faţa unor judecători impasibili, urmat de un test dificil de matematică, pentru a măsura reacţia organismului lor la stres.

Ambele grupuri au raportat că se simt stresaţi şi prezentau o accelerare a ritmului cardiac, iar cei care beau mai puţin au prezentat o creştere mai semnificativă a cortizolului în salivă, semn al unui răspuns mai puternic la stres. În medie, saliva lor atingea aproximativ 6 unităţi de cortizol după test, faţă de 4 unităţi la participanţii bine hidrataţi.

Cei care erau uşor deshidrataţi, după cum o demonstra urina mai închisă la culoare şi mai concentrată, au prezentat cea mai pronunţată reacţie la stres.

De ce deshidratarea amplifică stresul

Cortizolul joacă un rol central în modul în care organismul gestionează stresul: ajută la menţinerea stării de alertă, concentrare şi reacţie. Însă atunci când nivelul său rămâne prea ridicat deseori, poate afecta sănătatea, crescând riscul de hipertensiune, creştere în greutate şi boli cardiovasculare.

Această nouă cercetare sugerează că un factor atât de banal precum aportul insuficient de apă ar putea contribui la creşterea nivelului de cortizol.

„Mecanismul din spatele acestei amplificări a stresului se bazează pe sistemul sofisticat de gestionare a apei din organism”, explică Neil Walsh, coautor al studiului şi profesor la aceeaşi universitate, într-un e-mail adresat Epoch Times.

Când organismul începe să piardă lichide – în urma unui efort prelungit, a unei zile toride sau pur şi simplu a lipsei de lichide – eliberează un hormon care ajută la economisirea apei, dar care activează şi sistemul de stres.

„Vasopresina (hormonul antidiuretic) ajută rinichii să reţină apa, dar trimite şi un semnal creierului pentru a elibera cortizol, activând axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală (HHS), sistemul care declanşează secreţia de cortizol în situaţii de stres”, precizează Daniel Kashi.

În laborator, participanţii care beau mai puţine lichide prezentau, de asemenea, niveluri mai ridicate de copeptină, un precursor al hormonului antidiuretic, semn că mecanismul lor de economisire a apei era supraîncălzit. Nivelurile ridicate de copeptină au fost, de asemenea, asociate în studiile anterioare cu un risc crescut de boli metabolice, cum ar fi diabetul de tip 2 şi tulburările cardiace.

„Suprapunerea dintre reglarea consumului de apă şi stresul ar putea ajuta la înţelegerea motivului pentru care un consum redus şi cronic de lichide este adesea asociat cu o sănătate mai precară pe termen lung”, adaugă Neil Walsh.

Pe scurt, atunci când organismul încearcă să economisească apă, este mai vulnerabil la stres sau poate fi cuprins de anxietate – o dublă constrângere care se poate acumula în timp.

Ce înseamnă aceste rezultate pentru sănătatea pe termen lung

Potrivit cercetătorilor, ceva atât de simplu precum menţinerea unei hidratări adecvate ar putea ajuta la reglarea sistemului împotriva stresului. În schimb, deshidratarea prelungită poate accentua stresul cronic şi, treptat, poate afecta sănătatea.

De remarcat este faptul că setea nu ar fi un indicator fiabil al nevoii de hidratare: în studiu, participanţii care beau mai puţin nu au declarat că se simt mai însetaţi decât cei care erau bine hidrataţi.

„A bea suficientă apă nu vindecă anxietatea”, precizează Daniel Kashi, „dar este o modalitate simplă şi benefică de a susţine reacţia corpului la stres. Hidratarea funcţionează şi mai bine atunci când este însoţită de alte obiceiuri sănătoase, cum ar fi un somn bun, activitate fizică regulată, o alimentaţie echilibrată şi o igienă mentală bună.”

Deşi acest studiu nu demonstrează că consumul mai mare de apă reduce direct nivelul de cortizol în viaţa de zi cu zi, el întăreşte legătura dintre hidratarea insuficientă şi problemele de sănătate cronice, cum ar fi hipertensiunea, bolile metabolice sau renale.

Cercetătorii subliniază că această relaţie între stres şi hidratare merită explorată mai în profunzime. Următorul lor obiectiv este de a verifica dacă, pe parcursul mai multor luni sau ani, adoptarea unor obiceiuri mai bune de hidratare poate reduce efectiv vârfurile hormonale de stres din viaţa de zi cu zi.

Cum să rămâi bine hidratat

Nevoile de lichide variază în funcţie de vârstă, activitate, alimentaţie şi climă. Pentru majoritatea oamenilor, consumul de apă este suficient pentru a rămâne hidratat, dar este o idee greşită să crezi că numai apa contează.

„Ceaiul, cafeaua, laptele şi alimentele bogate în apă contribuie, de asemenea, la aportul zilnic de lichide”, subliniază Neil Walsh. Chiar şi băuturile cu cofeină contribuie la hidratare, potrivit studiilor: acestea sunt compuse în mare parte din apă, iar cofeina nu le anulează beneficiile. Esenţialul, adaugă el, „este regularitatea, mai degrabă decât perfecţiunea”.

Anumite situaţii – după un efort fizic intens, o zi foarte caldă sau în timpul anumitor tratamente – necesită un mic ajutor. În aceste cazuri, o băutură preparată acasă pe bază de apă, un praf de sare şi o lingură de sirop de arţar poate fi utilă. Cu toate acestea, dacă dieta dvs. este deja bogată în sare sau zahăr, este mai bine să rezervaţi această soluţie pentru momentele în care este cu adevărat necesară.

O regulă simplă este să observaţi culoarea urinei: o culoare galben pal indică o hidratare bună, în timp ce nuanţele mai închise sugerează că trebuie să beţi mai mult.

Cel mai bun mod de a rămâne bine hidratat este să beţi regulat pe tot parcursul zilei – chiar înainte de a simţi că vă este sete.