Suntem înconjuraţi de microplastice. Măsuri simple pentru a reduce efectul nociv

Microplasticele pătrund în casele şi în corpurile noastre în mod surprinzător, dar mici schimbări în modul în care gătim, curăţăm şi depozităm lucrurile pot contribui la reducerea efectelor nocive asupra organismului nostru.

Microplasticele sunt noua noastră teamă – ele sunt asociate cu numeroase riscuri pentru sănătate şi se pare că nu putem scăpa de ele.

„Plasticul este peste tot”, a declarat pentru The Epoch Times Richard Thompson, profesor de biologie marină la Universitatea din Plymouth, Marea Britanie, şi primul om de ştiinţă care a inventat termenul „microplastice”. „Microplasticele se află în aerul pe care îl respirăm, în apa pe care o bem şi în alimentele pe care le consumăm.”

Majoritatea oamenilor îşi petrec o mare parte din timp în interior, unde expunerea la microplastice tinde să fie mai mare.

„Toate materialele din poliester şi sintetice pe care le purtăm devin praf din locuinţă pe care îl inhalăm şi apoi eliberăm milioane de microplastice în apă atunci când le spălăm”, a declarat pentru The Epoch Times dr. Desiree LaBeaud, medic pediatru specializat în boli infecţioase la Stanford Medicine şi unul dintre fondatorii grupului de lucru interdisciplinar Plastics and Health Working Group de la Stanford.

LaBeaud a afirmat că, deşi este imposibil să evităm complet microplasticele, oamenii pot încerca să reducă efectele nocive ale acestora.

Renunţaţi la cuptorul cu microunde, evitaţi căldura

Principalele modalităţi prin care microplasticele se degajă sunt încălzirea şi uzura fizică.

Căldura face ca plasticul să se înmoaie şi să-şi piardă structura, permiţând particulelor de plastic să se desprindă mai uşor. Încălzirea în cuptorul cu microunde a alimentelor ambalate în plastic şi expunerea la raze ultraviolete accelerează desprinderea microplasticelor, rupând legăturile care ţin plasticul împreună.

Un studiu a descoperit că toate recipientele din plastic pentru alimente eliberează mai multe microplastice atunci când sunt expuse la temperaturi ridicate sau spălate repetat cu apă fierbinte.

Încălzirea tigăilor care au strat antiaderent la temperaturi mai ridicate sau pentru perioade mai lungi accelerează uzura suprafeţei şi degenerarea stratului, mărind eliberarea de particule.

Produsele din plastic care necesită adesea sterilizare la temperaturi ridicate, cum ar fi biberoanele pentru copii, se numără printre cele mai nocive, deoarece sunt expuse la temperaturi apropiate de fierbere.

Pliculeţele de ceai care conţin plastic în ambalaj eliberează, de asemenea, microplastice atunci când sunt puse în apă fierbinte. Alţi factori declanşatori legaţi de căldură includ spălarea vaselor, ceainicele din plastic şi lumina directă a soarelui.

Măsuri pentru ai limita creşterea riscurilor:

• Evitaţi încălzirea recipientelor din plastic în cuptorul cu microunde sau pe aragaz.
• Folosiţi sticlă şi ceramică pentru încălzire.
• Transferaţi alimentele într-un recipient din sticlă sau ceramică înainte de încălzire.
• Folosiţi biberoane din oţel inoxidabil sau sticlă.
• Alegeţi ceaiul vrac sau pliculeţele de ceai din hârtie fără sigilii din plastic.
• Evitaţi să lăsaţi sticlele de apă din plastic la soare.

Înlocuiţi plasticul uzat şi zgâriat

Cu cât plasticul este utilizat mai mult şi mai intens, cu atât se deteriorează mai mult. Recipientele cu suprafeţe neregulate sau zgâriate eliberează mult mai multe microplastice decât cele noi.

Un studiu a descoperit că vasele din melamină eliberează de până la 22 de ori mai multe particule după 100 de cicluri de spălare. Chiar şi o singură zgârietură pe o tigaie acoperită cu teflon poate genera aproximativ 9.100 de microplastice şi nanoplastice, în timp ce un strat crăpat poate elibera până la 2,3 milioane.

Nici plasticul fabricat pentru utilizare pe termen lung nu este lipsit de riscuri. Vasele de gătit sau recipientele vechi, cu pete, zgârieturi sau deteriorate de căldură, eliberează mult mai multe particule.

Iată cum puteţi limita expunerea:

• Înlocuiţi recipientele şi vasele de gătit vechi şi deteriorate.
• Alegeţi tigăi din fontă, oţel inoxidabil sau ceramică în locul celor antiaderente.
• Spălaţi manual recipientele din plastic şi evitaţi maşinile de spălat vase, care accelerează uzura.

Atenţie la plasticul înşelător

Multe produse comercializate ca fiind ecologice sau durabile, cum ar fi pliculeţele de ceai „biodegradabile”, conţin în continuare plastic. Unele sunt sigilate cu plastic rezistent la căldură, care le conferă o margine fermă, dar flexibilă, în comparaţie cu cele pliate sau lipite, sau sunt acoperite cu o peliculă subţire de plastic pentru a preveni destrămarea în apă fierbinte.

Paharele de hârtie şi cutiile pentru mâncare la pachet ascund, de asemenea, plastic. Căptuşeala lor rezistentă la lichide, un strat subţire de polietilenă, le împiedică să se scurgă, dar poate elibera microplastice în băuturi în câteva minute de la contactul cu apa fierbinte.

Chiar şi tigăile antiaderente pot fi parte a problemei. Acoperirea lor cu teflon politetrafluoretilen (PTFE) este o formă de plastic numită adesea „substanţă chimică eternă”, deoarece este aproape imposibil de descompus odată eliberată în mediu.

Alegeţi alternative cu adevărat fără plastic, cum ar fi hârtia neacoperită, sticla, metalul sau materialele naturale, cum ar fi bumbacul şi lâna, pentru a limita expunerea.

Reduceţi utilizarea ţesăturilor sintetice

Microfibrele textile — fire minuscule desprinse din ţesături sintetice precum poliesterul, nailonul şi acrilul — se numără printre cele mai mari surse de poluare cu microplastice în interior.

Iată cum puteţi limita efectele:

• Alegeţi ţesături naturale precum bumbacul, inul şi lâna în locul celor sintetice.
• Spălaţi hainele sintetice în maşini de spălat cu încărcare frontală, cu apă rece şi cu încărcătură completă, pentru a reduce desprinderea fibrelor.
• Uscaţi hainele la aer liber, atunci când este posibil, în loc să foloseşti uscătorul.
• Aspiraţi şi ştergeţi praful în mod regulat cu un filtru HEPA pentru a captura fibrele din aer.

Verificaţi produsele de îngrijire personală

Pe lângă ambalajele care pot elibera plastic în loţiuni şi şampoane, multe produse cosmetice conţin microplastice în compoziţia lor.

Acestea includ nu numai microgranule vizibile utilizate pentru exfoliere, ci şi mulţi polimeri sintetici, cum ar fi siliconii şi carbomerii, care conferă produselor textura lor netedă, lucioasă sau gelatinoasă.

Deşi aceste ingrediente nu sunt clasificate ca microplastice conform definiţiilor stricte ale reglementărilor, ele sunt fabricate de om, foarte persistente şi rezistente la degradare.

Coaliţia pentru poluarea cu plastic avertizează că siliconii pot elibera substanţe chimice asemănătoare plasticului şi compuşi care perturbă sistemul endocrin, similari cu plasticele convenţionale.

Căutaţi produse în recipiente de sticlă şi verificaţi lista ingredientelor pentru a vedea dacă conţin siliconi şi carbomeri, pentru a reduce expunerea.

Aveţi grijă la sursele de hrană

Alimentele ultra-procesate conţin adesea mai multe microplastice, preluate din ambalaje şi procesarea industrială. Modul în care depozitaţi alimentele este, de asemenea, important: alimentele acide sau grase accelerează degradarea polimerilor, în timp ce băuturile carbogazoase cresc presiunea care poate împinge particulele în lichid.

Iată cum puteţi reduce efectele:

• Cumpăraţi alimente proaspete de la pieţele fermierilor sau din magazinele de consum pentru a reduce la minimum ambalajele din plastic.
• Evitaţi depozitarea pe termen lung în recipiente din plastic.
• Clătiţi alimentele precum orezul, peştele şi carnea înainte de gătit pentru a îndepărta contaminanţii de pe suprafaţă.
• Alegeţi sticle de apă şi recipiente pentru depozitarea alimentelor din sticlă sau oţel inoxidabil.

„Cel mai bun sfat al meu este să încercăm să ne asigurăm că nu generăm mai multe”, a spus Thompson.

Indiferent cât de atenţi suntem, microplasticele rexistă peste tot — încorporate în sol şi chiar curgând prin apa de la robinet. Aceste măsuri ajută la captarea a ceea ce putem, nu numai pentru a reduce vătămarea organismului nostru, ci şi pentru a împiedica mai multe microplastice să se întoarcă în mediu.

Ştiinţa încă cercetează cum afectează microplasticele interiorul corpului nostru. Între timp, putem face tot posibilul pentru a limita efectele nocive acolo unde este posibil.

Sursa: Epoch Times English