Senatul a dat undă verde înfiinţării partidelor cu doar trei membri fondatori

Senatul a aprobat miercuri, cu 100 de voturi pentru, o abţinere şi 9 voturi împotrivă, propunerea legislativă care permite ca un partid politic să fi constituit cu doar trei membri fondatori, relatează Agerpres.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice nr.14/2003 a fost susţinută în plen de reprezentantul Guvernului, secretarul de stat Valentin Iliescu.

Senatorii nu au depus amendamente la acest proiect.

Amintim că marţi, comisia parlamentară de Cod Electoral, condusă de liberalul Mihai Voicu, a decis, în unanimitate, să întocmească un raport de admitere a proiectului votat astăzi de Senat, cu includerea amendamentelor Consiliului Legislativ.

Conform actului normativ, partidele politice se pot organiza şi funcţiona la nivel naţional, la nivel local sau atât la nivel naţional, cât şi local, conform statutului propriu iar actul de constituire poate fi semnat de cel puţin trei membri fondatori.

O altă modificare adusă legii partidelor politice vizează lista semnăturilor de susţinere. În prezent, această listă trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti. În urma modificării adoptată miercuri de Senat, lista va trebui să cuprindă trei membri fondatori.

"Astfel, o modificare de substanţă, care valorifica principiul constituţional al pluralismului politic, este cea privind lista semnăturilor de susţinere, care se propune să cuprindă cel puţin trei membri fondatori, faţă de 25.000 de membri fondatori (domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe, aşa cum prevedea legea în vigoare). De asemenea, prin consens politic, s-au eliminat prevederile care leagă organizarea internă a partidelor de organizarea administrativ teritorială a ţării. Astfel, se creează posibilitatea de a înfiinţa partide locale, independent de diviziunea adminstrativ-teritorială existentă, ceea ce va avea un rol însemnat în dinamizarea vieţii politice la nivel local", se precizează în raportul comisiei de cod electoral.

De asemenea, s-au eliminat prevederile care leagă organizarea internă a partidelor de organizarea administrativ-teritorială a ţării. "Eliminarea criteriului administrativ-teritorial aduce beneficiul posibilităţii de a înfiinţa partide locale, independent de diviziunea administrativ-teritorială existentă, ceea ce va avea un rol esenţial în dinamizarea vieţii politice la nivel local. Se vor putea organiza astfel structuri de partid, care să răspundă activ problemelor cotidiene ale cetăţenilor", se arată în expunerea de motive.

Proiectul de lege modifică, de asemenea, unul dintre criteriile privind constatarea inactivităţii unui partid politic. Astfel, desemnarea de candidaţi de către un partid politic, singur sau în alianţă, nu se mai raportează la două campanii electorale parlamentare succesive, ci la două campanii electorale succesive, cu excepţia celei prezidenţiale, dar cerinţele sunt diferite în funcţie de natura alegerilor — locale, parlamentare sau europarlamentare.

În noua lege se abrogă art. 48 în vigoare, conform căruia un partid politic se dizolvă dacă nu obţine, la două alegeri generale succesive, un număr de cel puţin 50.000 de voturi la nivel naţional pentru candidaturile depuse în oricare dintre scrutinurile următoare: consilii judeţene, consilii locale, Camera Deputaţilor, Senat.

Legea urmează să ajungă în dezbaterea Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.

Reamintim în context că, de-a lungul discutării legii partidelor în Comisia de Cod Electoral, reprezentanţi ai Campaniei Politică fără Bariere au arătat că, deşi unele dintre propunerile societăţii civile au fost acceptate, pe de altă parte, partidele au luat cu o mână, ce au dat cu alta.

Astfel, sociologul Mircea Kivu arăta că partidele parlamentare au votat înfiinţarea partidelor cu doar trei membri doar pentru că au anticipat decizia CCR care a venit două zile mai târziu.

"Se acceptă, formal, apariţia noilor competitori, dar competiţia va continua să se desfăşoare după regulile dictate de vechile partide", declara pe 7 aprilie Mircea Kivu, arătând că, deşi au permis înfiinţarea partidelor cu doar trei mebri, partidele se străduiesc prin tot felul de bariere noi precum criteriile vizând radierea, modul de finanţare a campaniei etc. să reducă la minim posibilitatea apariţiei unor noi concurenţi - mai ales a partidelor locale.

"Suntem dezamăgiţi de faptul că senatorii nu au avut nici un amendament la Legea Partidelor în ciuda problemelor legate de radiere (https://politicafarabariere.wordpress.com/…/posibile-impli…/) şi de super-bariera reprezentată de înscrierea partidelor nou create în competiţia electorală. (http://www.romanialibera.ro/…/diavolul-din-detaliile-legilo…). În sfârşit, credem că ar fi putut fi mult mai utilă dezbaterea Legii Partidelor înaintea legilor alegerilor pentru a evita contradicţii între cele două legi.", adăugau marţi, 21 aprilie, într-o postare pe Facebook, reprezentanţii Politică fără Bariere.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.