Proteste masive anti-TTIP în Germania: ce ascund autorităţile

Fermierii germani protestează împotriva acordului numit TTIP, şi a agriculturii modificate genetic
Fermierii germani protestează împotriva acordului numit TTIP, şi a agriculturii modificate genetic (Carsten Koall/Getty Images)

Zeci de mii de oameni au ieşit sâmbătă pe străzile din mai multe oraşe din Germania pentru a protesta împotriva Pactului Transatlantic de Comerţ şi Investiţii (TTIP). Lunea aceasta a început a noua rundă de negocieri între reprezentanţii SUA şi ai UE la New York, iar presa germană dezvăluie noi detalii legate de cum se încearcă introducerea produselor modificate genetic pe piaţa europeană şi de modul în care Comisia Europeană vrea să cosmetizeze mecanismele ISDS.

Potrivit organizaţiei Attac, sâmbătă au avut loc aproximativ 700 de acţiuni în 45 de ţări cu ocazia zilei globale anti-TTIP, dintre care 230 în Germania. La demonstraţia din München au participat 15.000 de oameni, la Berlin s-a format un lanţ uman de câteva sute de oameni, iar în Koln câteva sute de adversari ai TTIP au cerut mai multă protecţie pentru mediu, angajaţi, consumatori şi sănătate. Proteste similare la care au participat mii de demonstranţi s-au desfăşurat şi în oraşele Stuttgart, Ulm, Kiel şi Leipzig. Oamenii care au ieşit în stradă se tem că standardele europene privind protecţia mediului şi a consumatorilor vor fi scăzute, iar marile companii vor avea şi mai multă influenţă asupra elaborării legislaţiei.

Mişcarea de protest încearcă să-şi facă auzită vocea şi să transmită un mesaj autorităţilor germane şi celor europene că trebuie să ţină cont de părerea cetăţenilor şi nu să negocieze un Tratat care le va influenţa direct viaţa acestora, în deplin secret şi fără a organiza dezbateri legate de consecinţele şi conţinutul său.

În prezent se dă o luptă pentru credibilitate între adversarii şi susţinătorii TTIP din Germania. Pe măsură ce mişcarea de protest devine mai mare, ea este tot mai greu de controlat şi riscă să fie infiltrată de extremişti şi decredibilizată, scrie Spiegel. Merită remarcat că alianţa germană împotriva zonei transatlantice de liber schimb este foarte eclectică şi adună sindicate, mişcări sociale, ONG-uri şi partide care au puţine lucruri în comun. În Germania foarte activi sunt Campact, Attac, Foodwatch, BUND, Grüne, Linke sau Partidul Piraţilor.

De partea cealaltă, industria şi politica încearcă să-i convingă pe cetăţeni de avantajele TTIP, promiţându-le că acesta va aduce mai multă creştere economică şi mai multe locuri de muncă, deşi nu prezintă deloc argumente credibile în acest sens. Deşi consultările cu cetăţenii pe aceste teme lipsesc, Comisia Europeană şi guvernul german încearcă să accelereze negocierile şi vor să le finalizeze neapărat anul acesta pentru că în 2016 au loc alegeri prezidenţiale în SUA şi se apropie şi alegerile parlamentare din Germania. Democraţii şi republicanii nu vor putea face concesii nepopulare europenilor în campania electorală privind TTIP, iar adoptarea acestuia ar putea fi blocată. La fel în Germania, tema tratatului de comerţ transatlantic va fi un subiect incomod în campanie atât pentru Merkel şi CDU, cât şi pentru Sigmar Gabriel, preşedintele SPD.

Oricum negocierile avansează greu în prezent pentru că americanii nu vor să renunţe la apărarea propriilor companii prin măsuri protecţioniste, în alocarea contractelor publice privind construirea de străzi şi şcoli şi se tem de pierderea de locuri de muncă. Reprezentanţii SUA cer în schimbul concesiilor în aceste chestiuni ca interesul investitorilor să fie protejat total prin mecanismele ISDS.

Pentru a debloca situaţia, comisarul european pentru comerţ Cecilia Malmstrom a propus o cosmetizare a controversatelor mecanisme ISDS de soluţionare a litigiilor investitor – stat, care permit companiilor să dea în judecată statele pentru încălcarea intereselor lor în faţa unor curţi internaţionale de arbitraj. Potrivit revistei Spiegel, ea vrea să treacă ”dreptul la reglementare” în tratat, astfel încât statele să nu mai trebuiască să plătească daune companiilor pentru legi precum renunţarea la energia nucleară, dacă urmăresc obiective politice legitime prin acestea, chiar dacă companiile au pierderi mari”. Mai mult, în TTIP ar urma sa fie introdusă o posibilitate de apel la judecata tribunalului de arbitraj, pe care actualele tratate-ISDS n-o conţin. Pentru a împiedica favorizarea unor clienţi de către judecătorii ISDS, guvernele ar urma sa elaboreze o listă cu avocaţii de încredere care au voie să apară în faţa unui tribunal de arbitraj. În plus, reclamanţii vor trebui să aleagă între instanţele naţionale şi tribunalele ISDS pentru a nu li se permite să încerce ambele căi legale.

Aceste propuneri de cosmetizare sunt însă vagi şi bizare. Cum poate o instanţă de judecată privată non-statală să decidă dacă anumite legi naţionale urmăresc obiective politice legitime? Ar însemna că se substituie Parlamentelor naţionale.

OMG-uri, detectate cu cod de bare

La fel de bizară este poziţia autorităţilor germane faţă de un alt aspect controversat al TTIP, posibilitatea ca alimente modificate genetic să intre pe piaţa europeană. La o întrebare pusă de deputaţii verzi în legătură cu impactul Parteneriatului transatlantic pentru comerţ şi investiţii asupra etichetării alimentelor modificate genetic, acestea au răspuns ambiguu că ”în acest moment nu există o armonizare sau egalizare a reglementărilor de etichetare în domeniul alimentar”, potrivit revistei Spiegel. Totuşi, ministrul american al Agriculturii Tom Vilsack a propus marcarea cărnii, laptelui şi ouălor provenite de la animale hrănite cu organisme modificate genetic doar printr-un cod de bare, astfel încât informaţiile acestea să nu poată fi citite decât cu smartphone-uri, o cerinţă discriminatorie pentru consumatorii care nu deţin astfel de instrumente. Imediat ce această propunere americană a trezit critici în plan intern, guvernul german a dat înapoi, susţinând că aceasta s-ar aplica doar pieţei americane.

Negocierile pe TTIP avansează greu în prezent pentru că americanii nu vor să renunţe la apărarea propriilor companii prin măsuri protecţioniste, în alocarea contractelor publice. Reprezentanţii SUA cer în schimbul concesiilor în aceste chestiuni ca interesul investitorilor să fie protejat total prin mecanismele ISDS.

Şi în privinţa impactului TTIP asupra protejării mediului există îngrijorări. Chiar oficiul german de mediu Umweltbundesamt, care furnizează expertiză Ministerului federal al Mediului, a avertizat potrivit Spiegel că ”există pericolul ca în armonizarea legislativă interesele comerciale şi de investiţii ale SUA să fie puse deasupra ţintelor de mediu”. ”Protecţia mediului este mai mult decât o notă de subsol a liberului schimb, iar interesele firmelor americane n-ar trebui să primeze asupra interesului populaţiei UE de a avea un mediu sănătos”, a declarat preşedinta Umweltbundesamt, Maria Krautzberger.

Iluzoria creştere economică

Pe de altă parte, argumentul principal al susţinătorilor TTIP că acesta va aduce multe locuri de muncă şi creştere economică în Europa nu stă nici el în picioare. Federaţia Industriei germane (BDI) a publicat pe pagina sa de Internet date eronate care ar rezulta dintr-un studiu al Comisiei Europene pentru a susţine această teză. Ulterior însă BDI a recunoscut că tratatul de liber schimb transatlantic va duce doar la o creştere de doar 0,5%, respectiv 119 miliarde de euro, într-un interval de 10 ani, şi nu la o creştere în UE şi în SUA cu 100 de miliarde de euro pe an, aşa cum afişase pe site.

Şi Jürgen Maier, directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, coordonator al campaniei europene STOP TTIP, îmi spunea într-un interviu acordat Epoch Times că ”experţii de la IFO Institut München au realizat un studiu comandat de Comisia Europeană în care au calculat că TTIP va aduce o creştere economică de 0,5% în 10 ani, deci 0,05% pe an – un nivel atât de mic încât orice fluctuaţie a cursului de schimb poate neutraliza această creştere. Mai mult, există studii care nu sunt comandate de CE şi care arată că Tratatul va avea consecinţe negative pentru Europa în sensul că va duce la mai mult comerţ transatlantic, dar la mai puţin comerţ în interiorul UE. În concluzie, nu poţi dovedi că Tratatul va aduce noi locuri de muncă”.

Tot el îmi explica paradoxul guvernelor care susţin TTIP în favoarea corporaţiilor, deşi pot ajunge să fie puse să plătească sume mari de acestea în tribunalele de arbitraj. ”Multor oameni politici le convine armonizarea în jos pentru că nu doresc standarde mai înalte şi condiţii mai stricte privind protecţia mediului. Am vorbit chiar şi cu Verzii şi i-am întrebat dacă în eventualitatea în care ar ajunge la putere ar impune legi dure de protecţie a mediului, chiar şi prin aderarea la convenţii internaţionale, ca să nu mai poată fi abrogate când se schimbă puterea. Ei au recunoscut că tentaţia este mare de a face la fel ca şi conservatorii pe care-i critică”, a precizat Maier.

Dezbaterea lipsă

Ca o notă de final, în România dezbaterea despre TTIP se poartă total netransparent, în spatele uşilor închise. La Parlament a avut loc în urmă cu o săptămână o masă rotundă la care n-au fost însă invitate ONG-uri şi alţi stakeholderi interesaţi de subiect. Un secretar de stat din Ministerul Economiei a venit să le prezinte membrilor comisiei de afaceri europene a Senatului starea negocierilor pe TTIP şi despre ce este vorba în mare. În rest, la aşa zisa ”masă rotundă” au asistat studenţi. Cameramanului Epoch Times i s-a cerut să părăsească sala, că doar presa deranjează. Din păcate, aşa se dezbat conţinutul şi consecinţele TTIP în România.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.