Şeful misiunii FMI: Patru din cele cinci criterii de performanţe au fost atinse de România

Şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, Andrea Schaechter, şi reprezentantul rezident al FMI în România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, susţin marţi o conferinţă de presă în care prezintă concluziile misiunii privind prima şi a doua evaluare a acordului preventiv cu România.

Andrea Schaechter a anunţat că România a atins patru din cele cinci criterii de performanţe, singura ţintă ratată fiind cea referitoare la arieratele întreprinderilor de stat.

Şeful misiunii FMI estimează că ţara noastră va înregistra în anul 2014 o creştere economică de 2,2%, după un avans de 2,8% înregistrat anul trecut.

„Pentru 2013, estimăm o creştere a PIB-ului de 2,8%, cea mai mare creştere economică de la începutul crizei', a spus ea, citând anul agricol bun şi exporturile printre factorii care au determinat această creştere. Pentru acest an, economia României va creşte cu 2,2%. Este o creştere mai mică decât cea de anul trecut, însă vor fi şi alte sectoare în afara agriculturii care vor juca un rol important. Suntem optimişti că se vor crea noi joburi”, a declarat Schaechter.

Oficialul FMI a făcut o scurtă analiză a situaţiei economiei din ţara noastră.

„Scăderea inflaţiei poate fi explicată printr-un an agricol bun, un efect statistic, dar şi reducerea TVA la pâine şi alte produse de bază. Suntem optimişti că România va continua performanţa foarte bună în ceea ce priveşte exporturile. Estimăm o creştere a cererii interne”, a precizat aceasta.

Schaechter consideră că „una dintre priorităţi este legată de dezvoltarea infrastructurii”. De asemenea, „o absorbţie rapidă a fondurilor europene poate da la rândul ei un impuls creşterii”.

„Ratele la care se împrumută România au scăzut la nivele istorice. Suntem optimişti într-un mod moderat ca de anul viitor şi creditarea va creşte”, a adăugat aceasta.

„Un alt set de factori care pot ajuta este creşterea salariului minim, a pensiei şi un grad de încredere mai ridicată. Estimăm o creştere de până la 1,5% a deficitului de cont curent, pe măsură ce cererea internă va creşte. În a doua jumătate a anului, inflaţia va urca în partea superioară a intervalului ţintit de BNR, din cauza volatilităţii unor preţuri”, a continuat oficialul FMI.

Schaechter susţine că „din cele cinci ţinte orientative, patru au fost respectate, fiind ratată ţinta referitoare la arieratele întreprinderilor de stat. Deficienţele din sistem arată că statul încă nu îşi plăteşte facturile la timp, ceea ce dăunează activităţii economice. Guvernul s-a angajat să ia măsuri corective în acest sens”.

În ceea ce priveşte zona reformelor structurale „s-au făcut progrese mai bune”.

„Este cazul Romgaz sau al dereglementării preţului la energie. Dereglementarea completă se va face până în iunie, permiţând companiilor să investească în acest domeniu. România poate deveni exportator de energie, ceea ce ar putea duce şi la crearea de noi locuri de muncă”, a epxlicat aceasta.

Şefa misiuni FMI a anunţat că a demarat discuţiile cu Guvernul pe evaluarea privind reducerea contribuţiilor sociale.

„Într-adevar, România are o presiune fiscală mare. Există obiectivul de a mai elibera din această presiune. Reducerea CAS ar fi o cale de realizare. În prezent lucrăm la calendarul care să evalueze cu atenţie opţiunile. Ea trebuie să fie făcuta într-un mod neutru din punct de vedere bugetar. Rezultatul nu poate fi dat în 2-3 săptămâni. În vară vom discuta despre acest subiect”.

În privinta arieratelor, aceasta a declarat că „important nu este să atingi ţinta, ci să reuşeşti să o şi menţii. Guvernul s-a angajat să vină cu un plan care să ajute la menţinerea ţintei”.

Reprezentantul FMI a explicat că propunerea privind reducerea ratelor la banci a venit din partea Guvernului.

„Este opţional, va trebui ca Guvernul să discute cu băncile. Trebuie să fie schimbat scadentarul de plată...e vorba de un proiect major. Bancile vor trebui cu mare grijă să decidă cazul fiecărei persoane împrumutate. Pentru unii clienţi ar putea fi o uşurare, în vreme ce alţi clienţi ar putea prefera să termine de achitat creditul în actualele condiţii” .

„Suntem optimişti moderaţi în ce priveşte evoluţia creditelor neperformante. De la anul, dacă relansarea creditului va avea loc, rata neperformanţelor va scădea şi ea”, a continuat aceasta.