Redevenţele pentru petrol şi gaze, o nouă "jucărie" electorală în mâinile Partidului Stat

În anul electoral 2014, perioada în care statul se obligă să nu crească redevenţele la petrol şi gaze va lua sfârşit, după 10 ani în care România a încasat redevenţe ridicol de mici pentru exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze, comparativ cu alte ţări.

Redevenţele, cuprinse între 3,5% şi 13,5 % funcţie de tipul de hidrocarburi, au fost bătute în cuie în anul 2004, în timpul Guvernului Năstase, pentru 10 ani de zile, prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.

În consecinţă, în acest an taxele pot fi renegociate, urmând să fie adoptată şi legea privind actualizarea redevenţelor în toate domeniile, inclusiv la petrol şi gaze naturale, pentru a alinia, teoretic, redevenţele încasate de România la "media europeană".

Conform Adevărul, care citează un raport întocmit de Erste Research în luna decembrie 2013, redevenţele plătite de către Petrom statului român s-ar putea tripla începând cu anul 2015, de la un nivel mediu de 7,5% din valoarea producţiei până la o medie de 22,5%.

Procentele vehiculate diferă. O variantă, menţionată în prospectul de listare al Romgaz, ar fi creşterea redevenţelor la petrol şi gaze cu 25%- 40% în timp ce Constantin Nită, ministrul delegat pentru Energie, vorbea la începutul lui 21013 de redevenţe la nivelul celor din UE, care s-ar situa, „undeva la 20%-30%“.

Strategia în an electoral: incurajarea exploatării gazelor de şist şi finanţarea baronilor locali

Chiar premierul Victor Ponta a declarat că mărirea redevenţelor este ceva absolut necesar.

Redevenţele se vor mări, şi nu doar la Petrom ci în toate zonele ce ţin de resursele naturale. "Desigur", mărirea nu ar trebui să fie prea mare, pentru a nu "speria" investitorii căci, declară premierul "dacă le facem prea mari [redevenţele n.r.] s-ar putea să rămânem fără investiţii" şi, tot "desigur", redevenţele ar trebui să fie mai mici pentru companiile care exploatează gaze de şist şi pentru extracţia din Marea Neagră.

"Una este când sapi în Gorj şi alta când sapi la 2.000 m în Marea Neagră", explică în iulie premierul Ponta necesitatea stabilirii unui "regim stimulativ" pentru companiile ce exploatează gaze de şist şi hidrocarburi în Marea Neagră.

Beneficiarii acestui "regim stimulativ" ar putea fi firma rusească Lukoil, care deţine zăcăminte în Marea Neagră, şi Exxon şi OMV Petrom, care au anunţat şi ele în 2012 descoperirea unui zăcământ de gaze în Marea Neagră estimat la 42-84 de miliarde de metri cubi.

Din 1997 şi până în prezent, Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) a semnat 59 de acorduri de concesiune pentru explorare-dezvoltare şi exploatare a resurselor de hidrocarburi, cu 30 de firme.

Zece dintre aceste acorduri sunt pentru bazinul Mării Negre. Restul de 49 pot intra în categoria posibilelor explorări de gaze de şist prin fracturare hidraulică, deşi nu este obligatoriu să se limiteze la acest tip de exploatări. Printre titularele licenţelor de explorare hidrocarburi se numără Chevron, OMV Petrom, Rompetrol, Romgaz, Europa Oil & gas, Amro Gold, Audax Resources, Sterling Resources, Mol Ungaria, Exxon, Clara Petroleum, Universal Premium etc.

Nici pentru hidrocarburile convenţionale nu ne putem aştepta, dacă e să interpretăm corect semnalele venite dinspre premierului Ponta, la taxări foarte mari. Întrebat dacă se va lua în calcul posibilitatea ca mari companii să fie supra-taxate Premierul a precizat că statul doreşte ca OMV-Petrom să rămână în România, să NU-şi reducă investiţiile, şi să fie, ca şi până acum, cel mai mare plătitor de impozite şi taxe la bugetul de stat:

"Nu vreau ca Petrom să plece din România sau să-şi reducă expunerea. Vreau ca Petrom să fie cel mai mare plătitor de impozite şi taxe către stat, să creeze noi locuri de muncă, dar vreau să aducem şi mai mulţi bani la buget. Nu cred că-i nedreptăţim pe Petrom-OMV în acest fel. Nu vreau însa să se spună despre noi ca despre unguri că ne-am pus cu satârul pe marile companii", explica Ponta politica redevenţelor în anul 2013.

Printre beneficiarii creşterilor redevenţelor în an electoral vor fi autorităţile din teritoriu, generic cunoscute ca "baroni locali"

În octombrie 2013, premierul Ponta a declarat că, în ciuda faptului că va fi acuzat că sponsorizează baronii locali, noua Lege a redevenţelor va prevedea ca o cotă din redevenţele ce se vor încasa pentru exploatarea resurselor naturale va rămâne la autorităţile locale.

“Eu sunt adeptul unui alt sistem, care se aplică în multe ţări europene: acum, toată redevenţa merge în bugetul central şi cred că e o greşeală, pentru că autoritatea locală şi oamenii din zonă spun «Eu ce câştig ?». Cred că trebuie să găsim în noua lege a redevenţelor o împărţire a veniturilor din redevenţe între bugetul central şi autoritatea locală”, a declarat premierul.

Tot conform premierului, noua lege a redevenţelor va prevedea crearea unui fond special, după modelul norvegian, din banii încasaţi urmând să se "finanţeze proiecte importante pentru ţară." bani ce vor fi probabil gestionaţi de Ministerul Dezvoltării, condus de vicepremierul Liviu Dragnea, urmărit penal pentru fraudarea referendumului din 2012 şi de devotatul premierului, Dan Şova, Ministrul Marilor Proiecte.

Petrom, plătitor de taxe la buget

Conform Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, în primul semestru al 2013, OMV Petrom a achitat redevenţe în valoare de 270,2 mil. lei pentru ţiţei (61,4 mil. euro) şi 117,3 mil. lei (26,6 mil. euro) pentru gaze naturale, informează Ziarul Financiar.

Redevenţele plătite de Petrom se ridică, în medie la doar 7% din valoarea producţiei, în condiţiile în care în Anglia, de exemplu, taxarea efectivă (după aplicarea deducerilor) este de 15% şi în Danemarca de 18%. La "satrapii" din Ungaria - apropos, premierul Victor Ponta se declară un mare admirator al lui Orban - redevenţele variază între 12% şi 30% în funcţie de dimensiunea zăcământului, iar în Franţa pot ajunge până la 30% din valoarea producţiei, în funcţie de zăcământ.

Nivelul redevenţelor Petrom a fost stabilit în 2004, în timpul guvernului Năstase şi a rămas neschimbat timp de 10 ani.