Şefa UE pentru migraţie avertizează cu privire la vizele acordate ruşilor: Nu e momentul să fim permisivi

Reprezentanta Uniunii Europene pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a declarat că este îngrijorată de politica blocului în materie de vize, care a permis ca aproape 450.000 de ruşi să viziteze Europa anul trecut, informează The Guardian.

Ylva Johansson, care se retrage din funcţia de comisar european pentru Migraţie şi Afaceri Interne la sfârşitul lunii, a declarat jurnaliştilor că orientările UE privind vizele pentru ruşi ar trebui să devină „un pic mai stricte”.

În 2023, statele din zona Schengen fără frontiere a Europei au eliberat 448.890 de vize pentru cetăţenii ruşi, o reducere drastică după invazia pe scară largă împotriva Ucrainei, dar, a spus Johansson, este totuşi „un număr semnificativ, aşa că mă îngrijorează”.

Ea şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la potenţialele ameninţări la adresa securităţii în contextul înmulţirii cazurilor de sabotaj şi spionaj, inclusiv atacuri incendiare, plasarea de dispozitive explozive şi un complot de asasinare care îl viza pe directorul unei companii germane de apărare.

Adresându-se deputaţilor europeni în septembrie, Johansson a afirmat că statele membre ale UE se confruntă zilnic cu ameninţarea rusă.

„Nu este momentul să fim permisivi în materie de securitate, subminând potenţial securitatea întregului spaţiu Schengen”, a declarat ea în faţa Parlamentului.

În urma invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, UE a suspendat un acord de facilitare a vizelor cu Moscova, ceea ce a dus la o scădere cu 89% a numărului de vize Schengen eliberate ruşilor în comparaţie cu 2019, înainte ca pandemia Covid să perturbe călătoriile internaţionale.

Ruşii obişnuiau să fie cel mai mare grup de solicitanţi de vize Schengen acceptaţi, dar acum au fost depăşiţi de cetăţenii din China, Turcia, India şi Maroc.

Dar călătoriile nu s-au oprit încă. În 2023, Italia, Franţa, Spania şi Grecia, ţări cu industrii turistice mari, au procesat mai mult de 80% din cererile de viză din Rusia.

Cifrele sunt de natură să provoace nemulţumire în rândul guvernelor din Europa Centrală şi de Est, care au făcut presiuni pentru interzicerea vizelor turistice pentru ruşi în 2022, la care Franţa şi Germania s-au opus.

Johansson a declarat că a iniţiat o revizuire a liniilor directoare privind vizele ruseşti, deşi decizia îi va reveni succesorului său, Magnus Brunner.

Ea a spus că există „diferenţe uriaşe” privind eliberarea vizelor ruseşti, iar revizuirea va trebui să afle dacă statele membre au pus în aplicare liniile directoare în acelaşi mod. Ea a sugerat că sunt probabile aceste modificări.

„Acest lucru necesită, ştiţi, o revizuire? Asta cred eu. Dar este decizia succesorului meu, desigur, după ce vom finaliza această evaluare”, a declarat Ylva Johansson.

Comisarul suedez a investigat, de asemenea, plângerile statelor membre ale UE potrivit cărora Ungaria subminează securitatea europeană, ca urmare a deciziei Budapestei de a facilita obţinerea de către ruşi şi bieloruşi a permiselor de muncă, oferindu-le acces în întreaga zonă Schengen, din care fac parte 29 de ţări.