Schimbarea de mentalitate a lui Putin generează îndoieli şi întrebarea: Cine modelează cu adevărat politica Rusiei?

Declaraţiile făcute de Vladimir Putin în timpul unei întâlniri cu militari ai Marinei pun la îndoială fezabilitatea negocierilor cu acesta din cauza preocupărilor legitime cu privire la independenţa sa, afirmă Robert Lansing Institute (RLI).

Potrivit sursei citate, Putin a propus discutarea introducerii unei guvernări temporare în Ucraina sub auspiciile ONU şi ale mai multor ţări pentru a facilita alegerile.

Analiştii de la publicaţia amintită afirmă că au subliniat anterior că administraţia de la Casa Albă apreciază şi înţelege greşit motivaţiile şi percepţia realităţii pe care o are conducerea rusă. În opinia lor, în prezent, Putin se află sub influenţa semnificativă a cercului său interior, în special a aşa-numiţilor „şoimi”, care îi modelează viziunea asupra lumii şi evaluarea realităţii.

RLI afirmă că a descoperit o înregistrare video de arhivă dintr-o emisiune a televiziunii ruse de la începutul anilor 2000, în care Putin se pronunţă împotriva anexării Crimeei, avertizând că aceasta ar declanşa dispute privind frontierele în spaţiul post-sovietic, unde Rusia are 400 de teritorii contestate. La acea vreme, el a respins ambiţiile imperiale ale Rusiei. Raţionamentul său de atunci părea logic şi convingător.

Având în vedere acest lucru, jurnaliştii se întreabă dacă doar transformările legate de vârstă ar fi putut duce la o schimbare atât de drastică a poziţiei sale. Pe lângă schimbările fiziologice notabile, această transformare radicală a judecăţii şi ideologiei poate indica faptul că Putin a fost supus unei influenţe externe substanţiale. Ca urmare a scăderii ratei sale de aprobare, este plauzibil ca acesta să fi devenit dependent de facţiunea „şoimilor”, care îmbrăţişează teoriile conspiraţiei şi naraţiunile comploturilor geopolitice.

Sursa citată adaugă că, în prezent, nu atribuie starea de spirit a lui Putin efectelor medicaţiei, care a fost evidentă în perioada 2021-2022 din cauza unor condiţii grave de sănătate. În schimb, o criză legată de vârstă, frustrarea şi dependenţa tot mai mare de cercul său interior pot să explice comportamentul său actual. De asemenea, nu este exclus faptul că recentele declaraţii ale lui Putin pot fi o reacţie la remarca preşedintelui ucrainean care face aluzie la speranţa de viaţă.

O evoluţie cheie care trebuie remarcată este reapariţia unor figuri radicale precum Viaceslav Surkov în mass-media rusă. Surkov a jucat un rol principal în anexarea Crimeei şi în operaţiunea militară din Donbas în 2014. Revenirea sa sugerează că partizanii liniei dure îşi recapătă influenţa asupra procesului decizional în Rusia şi în cadrul Kremlinului.

Analiza declaraţiilor recente ale lui Putin ridică şi mai multe îndoieli cu privire la faptul că acesta îşi exprimă propriile gânduri. În ultimul timp, el a dat dovadă de o neînţelegere fundamentală a structurii de guvernare a Ucrainei. De exemplu, afirmaţia sa că o schimbare de guvern prin alegeri prezidenţiale ar legitima procesul de negociere reflectă o presupunere bazată pe sistemul politic al Rusiei, în care preşedintele numeşte guvernul. Totuşi, acest lucru ignoră realitatea din Ucraina, unde guvernul este numit de parlament.

Kremlinul nu ia în considerare faptul că deciziile percepute ca nelegitime în conformitate cu legislaţia ucraineană ar putea fi contestate şi anulate.

În aceste condiţii, spune RLI, există îndoieli că administraţia Trump ar putea realiza progrese semnificative în negocierile de pace cu Rusia, unde principalul factor de decizie pare să fie sub o influenţă semnificativă şi, în mod evident, nu are o evaluare clară şi raţională a situaţiei.