ISW: Rusia vrea capitularea totală a Ucrainei şi e dispusă să escaladeze războiul

Delegaţia rusă venita la Istanbul pentru negocieri cu Ucraina şi-ar fi formulat cererile pentru un acord final de pace drept condiţii prealabile pe care ţara, invadată acum trei ani la ordinul lui Vladimir Putin, ar trebui să le îndeplinească înainte ca Rusia să fie de acord cu o încetare a focului, relatează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), think tank-ul american cu sediul în Washington DC.

Potrivit sursei citate, majoritatea cerinţelor Rusiei contravin planului de pace propus de preşedintele american Donald Trump.

Analiştii de la ISW susţin că prelungirea negocierilor de către Kremlin nu arată altceva decât lipsa sa de disponibilitate a Rusiei pentru discuţii de bună-credinţă în vederea obţinerii păcii.

Surse familiare cu discuţiile ucraino-ruse din 16 mai, de la Istanbul, au declarat pentru Bloomberg că delegaţia rusă a cerut ca Ucraina să cedeze Rusiei întreg teritoriul regiunilor Luhansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson, precum şi Crimeea, iar comunitatea internaţională să recunoască aceste regiuni şi peninsula ca teritorii ruseşti, înainte ca Rusia să accepte o încetare a focului.

Delegaţia rusă a mai cerut ca Ucraina să adopte un statut de neutralitate, să nu permită trupe străine pe teritoriul său şi să renunţe la cererile de despăgubiri de război din partea Rusiei.

Preşedintele Comitetului pentru Afaceri Externe al Consiliului Federaţiei Ruse, Grigory Karasin, a declarat sâmbătă că delegaţia rusă a menţinut cererile preşedintelui Vladimir Putin din iunie 2024, inclusiv retragerea forţelor ucrainene din toate cele patru regiuni şi renunţarea la aspiraţiile NATO, înainte ca Rusia să accepte încetarea focului şi negocieri de pace.

Statele Unite ar fi prezentat Rusiei, în aprilie 2025, un plan de pace în şapte puncte, care includea recunoaşterea de jure a suveranităţii ruse asupra Crimeei ocupate şi recunoaşterea de facto a controlului rus asupra teritoriilor ucrainene ocupate în prezent de forţele ruse. Propunerea americană includea, de asemenea, „garanţii de securitate solide” oferite de un grup de state europene şi posibil non-europene, în calitate de potenţială forţă de menţinere a păcii.

Cerinţele formulate de delegaţia rusă la Istanbul resping categoric aceste componente ale propunerii americane.

"Obiectivul Rusiei rămâne capitularea totală a Ucrainei"

Rusia reformulează cererile teritoriale — care de obicei sunt discutate la finalul unui conflict — ca precondiţii pentru o încetare a focului. Rusia încearcă să pară deschisă negocierilor, dar înaintează cerinţe pe care Ucraina nu le poate accepta în mod rezonabil, fără a oferi nicio concesie.

ISW consideră în continuare că Putin nu va face compromisuri până când Ucraina şi Occidentul nu vor reuşi să-i schimbe teoria victoriei, care se bazează pe ideea că Rusia va câştiga un război de uzură prin avansuri lente, dar constante, care vor împiedica Ucraina să lanseze contraofensive semnificative.

Prelungirea negocierilor de către Rusia subliniază lipsa sa de disponibilitate pentru discuţii de bună-credinţă, fie pentru o încetare a focului, fie pentru un acord de pace final.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat sâmbătă că o întâlnire între preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea avea loc doar dacă delegaţiile rusă şi ucraineană ajung la înţelegeri nespecificate şi a subliniat că toate discuţiile ar trebui să se desfăşoare cu uşile închise. Afirmaţiile lui Peskov sunt probabil intenţionat vagi pentru a întârzia progresul negocierilor.

Publicaţia de opoziţie rusă Verstka a relatat pe 17 mai că o sursă apropiată administraţiei prezidenţiale ruse a spus că Kremlinul consideră discuţiile directe între Putin şi Zelenski „excluse din start”, ştiind că condiţiile impuse Ucrainei sunt inacceptabile pentru Kiev. O altă sursă Verstka, din Ministerul rus de Externe, a spus că oficialii ruşi nici măcar nu plănuiesc să discute despre pregătirea unei întâlniri între Putin şi Zelenski. Rusia insistă să prelungească procesul de pace prin impunerea unor condiţii imposibil de acceptat de către Ucraina.

Sursa apropiată administraţiei prezidenţiale ruse a mai afirmat că cererea Rusiei ca discuţiile să se desfăşoare fără un mediator arată dorinţa Kremlinului de a demonstra că poate impune Statelor Unite să reducă influenţa partenerilor occidentali ai Ucrainei.

Declaraţiile lui Peskov şi raportul Verstka confirmă evaluarea ISW potrivit căreia Rusia rămâne angajată în prelungirea negocierilor pentru a câştiga teren pe câmpul de luptă şi pentru a obţine concesii suplimentare de la Occident. În contrast, Ucraina a demonstrat constant disponibilitatea de a face compromisuri şi de a se angaja în negocieri de bună-credinţă.

Rusia este pregătită chiar să escaladeze războiul

Oficialii ruşi continuă să semnaleze că Rusia este pregătită să continue sau chiar să escaladeze războiul dacă Ucraina şi Occidentul nu acceptă cererile de capitulare formulate de Rusia. Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat pe 17 mai, pe contul său de X în limba engleză, că „toţi inamicii Rusiei care emit ultimatumuri de negociere” ar trebui să-şi amintească faptul că negocierile de pace nu duc întotdeauna la încetarea ostilităţilor şi că negocierile eşuate pot duce la o „etapă şi mai teribilă a războiului, cu noi arme şi participanţi.”

Declaraţia lui Medvedev este o ameninţare voalată cu utilizarea armelor nucleare, cu implicarea unor forţe aliate ale Rusiei în război sau chiar cu atacuri asupra Europei. ISW consideră că este extrem de puţin probabil ca Rusia să folosească arme nucleare sau să atace state NATO în acest moment. Rusia a demonstrat că nu va accepta nicio condiţie sub nivelul unei capitulări totale a Ucrainei şi ar considera orice alt tip de negociere ca fiind „un eşec”.

Ameninţarea că Rusia ar putea continua şi chiar escalada războiul dacă nu îşi atinge obiectivele reflectă declaraţia consilierului prezidenţial rus Vladimir Medinski din 16 mai, care a spus că Rusia este pregătită să lupte „oricât va fi nevoie.” Ameninţarea lui Medvedev face parte dintr-o strategie de manipulare menită să pună presiune pe Ucraina şi pe Occident pentru a accepta cererile Rusiei privind capitularea Ucrainei.

Kremlinul contestă legitimitatea actualului guvern ucrainean

Rusia continuă să conteste legitimitatea actualului guvern ucrainean şi, probabil, pregăteşte terenul pentru a se retrage din orice viitor acord de pace ucraineano-rus. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pe 17 mai că este important ca Rusia să ştie exact cine, din partea guvernului ucrainean, va semna documentele ce ar putea rezulta în urma unui eventual acord.

Această declaraţie face parte, cel mai probabil, din naraţiunea Kremlinului, veche de ani de zile, care respinge legitimitatea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski şi a tuturor guvernelor post-2014 din Ucraina.

Această campanie retorică face parte din eforturile Rusiei de a-şi crea o justificare pentru a renunţa oricând la un acord de pace, dar şi pentru a susţine cererea repetată ca Ucraina să accepte o schimbare de regim şi instalarea unui guvern pro-rus.

Orice viitor acord de pace între Rusia şi Ucraina trebuie să includă recunoaşterea explicită de către Rusia a legitimităţii guvernului ucrainean şi a Constituţiei Ucrainei.