Ce spun analiştii despre refuzul lui Putin de a se întâlni cu Zelenski la Istanbul

Preşedintele Vladimir Putin nu a avut niciodată intenţia de a accepta oferta omologului său ucrainean Volodimir Zelenski de a se întâlni faţă în faţa la Istanbul, au declarat pentru The Moscow Times surse din cadrul guvernului rus şi al Ministerului Afacerilor Externe, precum şi persoane apropiate de Kremlin.

Faptul că Kremlinul a păstrat secret planurile de călătorie ale lui Putin până în noaptea dinaintea primului contact direct dintre delegaţiile ruse şi ucrainene din ultimii trei ani subliniază reticenţa Moscovei.

Deşi sursele au afirmat că Putin nu îl consideră pe Zelenski un egal şi că va accepta să se întâlnească cu acesta doar în cazul unei „capitulări publice”, el nu a putut refuza provocarea din cauza apelurilor preşedintelui american Donald Trump către liderul rus de a dialoga cu adversarul său.

Toate sursele au vorbit sub condiţia anonimatului, din cauza caracterului sensibil al subiectului.

De ce Kremlinul păstrează secretele planurilor lui Putin

Zelenski i-a aruncat mănuşa lui Putin, duminică, la câteva ore după ce liderul rus a ignorat apelul Ucrainei, susţinut de Occident, pentru un armistiţiu de 30 de zile şi a propus în schimb reluarea negocierilor directe cu Kievul joi, la Istanbul.

Miercuri, Moscova încă nu confirmase cine va reprezenta Rusia la masa negocierilor. În cele din urmă, a confirmat că va trimite o delegaţie condusă de consilierul Kremlinului Vladimir Medinsky, într-o directivă publicată miercuri seara.

Această tăcere a fost o tactică deliberată menită să ţină Kievul şi aliaţii săi în tensiune şi să permită o schimbare de planuri în ultimul moment, a declarat fostul diplomat rus Boris Bondarev.

Diplomaţia rusă urmează în mare parte aceleaşi protocoale ca în era sovietică, toate discuţiile la nivel înalt fiind pregătite meticulos în avans.

Ca urmare, negocierile spontane în condiţiile impuse de adversar – mai ales când Rusia ar trebui să aibă avantajul – sunt excluse, au declarat un oficial guvernamental, un diplomat în funcţie şi o sursă din interiorul Kremlinului.

„Nu aşa procedăm noi. Mai întâi, negociatorii desemnaţi fac toate pregătirile şi pregătesc documentele. Abia apoi intervine preşedintele pentru a discuta condiţiile convenite în prealabil”, a declarat una dintre surse.

„Liderului nostru nu-i place să fie presat. Este un fapt binecunoscut”, a adăugat un fost înalt oficial de la Kremlin.

Mai mult, Moscova nu îl recunoaşte pe Zelenski ca partener legitim de negociere.

Propaganda rusă şi Putin însuşi l-au declarat pe Zelenski ilegitim, ceea ce înseamnă că Moscova poate semna un acord de pace numai cu un nou preşedinte ucrainean sau cu conducerea parlamentului ucrainean.

Rusia a încercat în repetate rânduri să îl discrediteze pe liderul ucrainean din cauza sfidării lui Zelenski în faţa invaziei ruse, ceea ce irită în mod special Kremlinul.

Deşi mandatul lui Zelenski a expirat tehnic în 2024, Ucraina nu poate organiza alegeri prezidenţiale în condiţii de lege marţială, impusă din cauza invaziei ruse la scara largă.

„Zelenski este potrivit doar pentru a semna o capitulare. Punct”, a declarat un diplomat rus actual.

Blocajul Trump

Principalul obstacol care îl împiedică pe Putin să-l critice public pe Zelenski pare să fie Trump, care a îndemnat Moscova să urmărească un acord de încetare a focului şi a sugerat că ar putea călători el însuşi în Turcia dacă Putin va fi prezent.

„Declaraţia noastră privind reluarea negocierilor la Istanbul nu a menţionat niciodată participarea preşedintelui nostru. În ultimele săptămâni, am purtat discuţii intense cu Washingtonul, iar în ultimele zile acestea au atins un punct culminant. Colegii mei încearcă să găsească un compromis care să nu-l ofenseze pe Trump”, a declarat un oficial apropiat Kremlinului.

„Dacă Trump l-ar invita personal pe Putin, asta ar schimba totul. Dar Zelenski nu este egalul lui Putin şi nu vrea să discute cu el faţă în faţă. După ultimatumurile lui Zelenski, acceptarea unei întâlniri ar părea o cedare şi o pierdere a prestigiului”, a declarat Bondarev.

Un joc de nervi şi de imagine

Kremlinul a analizat mai multe opţiuni în timp ce prelungea suspansul cu privire la participarea lui Putin.

Prima opţiune era ca Putin să zboare în Turcia, dar nu pentru a se întâlni cu Zelenski.

Deoarece Putin „încearcă să nu-l recunoască deloc pe Zelenski şi îl vede doar ca pe un reprezentant al Washingtonului”, el ar încerca să organizeze o scurtă întâlnire la nivel înalt cu Trump la Istanbul, potrivit unui actual oficial al guvernului rus.

Fostul angajat al Kremlinului, devenit analist, Alexei Cesnakov, a exprimat o opinie similară, spunând că această strategie i-ar permite lui Putin să demonstreze control şi flexibilitate tactică.

Dacă Putin ar apărea, a spus Cesnakov, ar trimite un semnal puternic de dialog direct cu SUA, în contextul apropierii mai largi a Washingtonului de Moscova. Trump, a adăugat el, este dispus să-şi rearanjeze programul pentru a se întâlni cu Putin, ceea ce face ca evenimentul să fie semnificativ în mod implicit.

„În acest caz, Zelenski pierde iniţiativa. El va părea isteric şi neserios în comparaţie cu un Putin calm”, a argumentat Cesnakov.

Dacă Putin ar renunţa complet la călătorie, Zelenski ar rămâne cu mâinile goale, „arătând ca un băiat de comisioane”, a spus Cesnakov.

„Rusia are argumente puternice pentru a justifica absenţa lui Putin. Liderii se întâlnesc doar atunci când există o agendă clară şi decizii convenite în prealabil. Implicarea personală a lui Putin rămâne o carte ascunsă în mânecă, care poate fi jucată pentru a asigura condiţii mai bune ulterior”, a spus Cesnakov.

Ce vrea Putin cu adevărat?

Obiectivul principal al lui Putin este să-l convingă pe Trump că Rusia este cu adevărat interesată de pace, motiv pentru care a propus trimiterea unei delegaţii la Istanbul şi reluarea negocierilor de unde au rămas în 2022, a explicat Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie Rusia Eurasia din Berlin.

"Kremlinul încearcă să-l determine pe Trump fie să negocieze un acord favorabil Moscovei, fie să concluzioneze că pacea este de neatins şi să dea vina pe Kiev şi aliaţii săi europeni. Astfel, războiul din Ucraina nu ar mai fi o prioritate pentru SUA. Ar fi doar un alt dosar în relaţia Washingtonului cu Moscova", a spus Gabuev.

Problema este că Putin nu a renunţat la cererile sale maximaliste în război. El doreşte în continuare să consolideze câştigurile teritoriale ale Rusiei, să provoace o schimbare de regim la Kiev şi să reducă semnificativ dimensiunea armatei ucrainene.

Aceste obiective sunt inacceptabile pentru Washington şi pentru Trump însuşi.

„Aici se destramă strategia lui Putin. El nu obţine de la Trump ceea ce are nevoie pentru a-şi atinge obiectivele interne. Şi dacă diplomaţia eşuează, va încerca să obţină ceea ce vrea pe câmpul de luptă”, a concluzionat Gabuev.

Ceea ce ar putea în cele din urmă să distrugă orice şansă de apropiere între SUA şi Rusia, a spus fostul diplomat Bondarev, este conflictul structural mai profund dintre cele două naţiuni ca puteri mondiale.

„Mai precis, confruntarea naturală dintre regimul lui Putin şi interesele globale ale Americii. Putin vede clar acest lucru, chiar dacă retorica SUA încearcă să-l ignore. Deci, despre ce fel de apropiere putem vorbi? Singurul rezultat acceptabil pentru Putin este capitularea lui Trump şi retragerea Americii la statutul de putere regională”, a spus Bondarev.