Scandalul NSA-BND ia proporţii: Merkel ar fi minţit în legătură cu acordul No-spy cu SUA

Cancelarul german Angela Merkel se afundă în scandalul de spionaj în care este implicat Serviciul german de informaţii externe (BND), care furniza NSA date despre companii, instituţii şi politicieni europeni, sub pretextul cooperării anti-teroriste cu SUA. Acum i se reproşează că a înşelat electoratul în privinţa încheierii unui acord de no-spy cu americanii. Tot scandalul NSA-BND s-a transformat deja într-un joc politic, din care fiecare partid încearcă să tragă profit. Miza este câştigarea viitoarelor alegeri şi diminuarea popularităţii lui Merkel.
Cancelarul german Angela Merkel (Sean Gallup / Getty Images)
Matei Dobrovie
25.05.2015

Cancelarul german Angela Merkel continuă să se afunde în scandalul de spionaj în care este implicat Serviciul german de informaţii externe (BND), care furniza NSA date despre companii, instituţii şi politicieni europeni, sub pretextul cooperării anti-teroriste cu SUA. Acum i se reproşează că a înşelat electoratul în privinţa încheierii unui acord de no-spy cu americanii. Tot scandalul NSA-BND s-a transformat deja într-un joc politic, din care fiecare partid încearcă să tragă profit. Miza este câştigarea viitoarelor alegeri şi diminuarea popularităţii lui Merkel.

Ziarul Süddeutsche Zeitung a dezvăluit recent e-mailuri private care arată că partea americană nu s-a angajat niciodată să încheie un acord de no-spy cu Germania. Practic Merkel şi responsabilul de la acea vreme pentru serviciile secrete din cancelarie, Ronald Pofalla, sunt acuzaţi că au minţit în toamna lui 2013 pentru a-i linişti pe cei îngrijoraţi de scandalul de spionaj NSA-Snowden cu scopul de a nu pierde electorat şi de a asigura realegerea Angelei Merkel. Acest acord, care a fost refuzat de SUA, a fost folosit ca un fel de garanţie care să dea opiniei publice senzaţia că spionajul american în Germania va fi împiedicat pentru totdeauna.

Vorbăria despre tratatul no spy a avut efectul de imagine scontat, pentru că a dat impresia că guvernul german acţionează pentru a opri interceptarea munţilor de informaţii şi convorbiri ale cetăţenilor. Scriam la vremea respectivă că Merkel a ieşit cu bine din criza provocată de dezvăluirile lui Edward Snowden, potrivit cărora serviciile de informaţii germane transmiteau munţi de date personale şi comunicaţii stocate ale cetăţenilor germani către partenerii americani din NSA. Cancelarul a jucat cu dibăcie pentru a nu pierde din votanţi ca urmare a scandalului de spionaj. Ea a cerut atunci ca Parlamentului să i se dea mai multă putere de control asupra serviciilor secrete. „Trebuie să li se spună serviciilor că nu sunt în afara ordinii statului de drept democratic, ci sunteţi obligaţi şi să faceţi anumite lucruri cât de transparent posibil”, a spus Merkel atunci. Astfel cancelarul s-a poziţionat încă odată de partea poporului, undeva deasupra clasei politice şi s-a distanţat de problemă.

Merkel a reuşit să câştige iar alegerile cultivând imaginea de cancelar al tuturor germanilor, de mama naţiunii, care se situează deasupra jocurilor partizane meschine. Noul scandal în care este implicat BND, un serviciu secret care acţionează complet netransparent şi spionează involuntar sau nu pentru NSA, anulează însă toate asigurările de atunci. Angela Merkel nu mai poate ţine în frâu scandalul şi este într-o poziţie defensivă. Mai mult ca oricând ea riscă să piardă din credibilitate şi popularitate pentru că promisiunile nu doar că nu s-au adeverit, dar scandalul a arătat că interese naţionale ar putea să fi fost afectate, prin spionaj industrial, cu participarea BND.

Aceste acuzaţii grele nu pot fi înlăturate sau clarificate până ce nu va fi prezentată parlamentarilor din comisia de anchetă specială lista selectorilor trimişi de NSA serviciului german de informaţii externe, pentru a vedea ce au căutat americanii exact în bazele de date ale BND. Angela Merkel întârzie însă să facă acest lucru, pe motiv că mai întâi americanii trebuie să aprobe acest demers.

Război politic

De aici începe războiul politicianist al tuturor formaţiunilor care încearcă să profite de acest scandal. Sigmar Gabriel, liderul SPD, a cerut iniţial ca lista să fie făcută publică, iar recent secretarul general al formaţiunii i-a dat cancelarului 8 iunie ca termen limită pentru a face lumină în această privinţă.

Social-democraţii fac presiuni tot mai mari pentru că este o ocazie rară să dea în Merkel, cea care pare de neclintit de la putere, dar acum este în corzi. SPD n-a reuşit să-şi creeze un profil clar distinct, apărând ca un fel de junior partner în Marea Coaliţie. Apropierea prea mare şi colaborarea cu CDU nu-i ajută nici pe potenţialii contracandidaţi ai lui Merkel în 2017, ca urmare orice scădere în popularitate a acesteia este o ocazie de neratat.

Chiar dacă afacerea BND-NSA este un tehnică şi complicată, greu de înţeles de publicul larg, odată ce bulgărele continuă să se rostogolească, Merkel ar putea avea o problemă tot mai mare de credibilitate şi încrederea foarte mare de care se bucură încă în rândul populaţiei s-ar putea diminua. Potrivit unui sondaj Forsa, comândat recent de Stern şi RTL, 37% dintre germani cred că Angela Merkel i-a înşelat în privinţa scandalului de spionaj NSA. Evident, SPD şi partidele de opoziţie nu vor ezita să speculeze electoral greşelile cancelarului, iar încrederea este esenţială în politică şi poate fi pierdută la fel de repede pe cât a fost obţinută.

Angela Merkel s-a apărat neconvingător de acuzaţia că ar fi înşelat electoratul privind încheierea unui acord de interzicere a spionajului cu SUA, susţinând că ”toată lumea a acţionat atunci cu bună-credinţă şi conform conştiinţei”. Iar purtătorul ei de cuvânt Steffen Seibert n-a vrut să comenteze corespondenţa electronică dintre consilierul pe probleme de securitate Christoph Heusgen şi omologul acestuia din Casa Albă, Karen Donfried din 2013 referitoare la acordul no-spy.

Merkel are o problemă tot mai mare de credibilitate, iar încrederea foarte mare de care se bucură încă în rândul populaţiei s-ar putea diminua.

Colegii ei din CDU insistă pe ideea că obiectivele de spionaj ale NSA în Germania şi Europa în general nu pot fi făcute publice din motive de riscuri la adresa combaterii terorismului, argument care nu are însă credibilitate, ci este menit să muşamalizeze scandalul.

Lipsa de credibilitate

Problema este că în aprilie cancelaria şi Ministerul de Interne german răspundeau la o interpelare parlamentară că nu există indicii legate de un spionaj american în Germania, deşi BND transmisese cu puţin timp înainte cancelariei informaţii îngrijorătoare în acest sens. Ca urmare, se pune întrebarea ce credibilitate mai au astfel de declaraţii şi asigurări.

Pe de altă parte, nici americanii n-o ajută pe Merkel, pentru că n-au luat până în acest moment nicio atitudine publică faţă de scandalul BND-NSA şi nici n-au aprobat prezentarea selectorilor în comisia parlamentară de anchetă a acţiunilor NSA în Germania. La rândul ei, cancelaria nu a prezentat vreun deadline care li s-ar fi dat americanilor în acest sens. Mai mult, SUA ar urma sa restrângă cooperarea cu Germania, nemulţumită fiind de scurgerile dese ale unor documente secrete din comisia de anchetă către presă. Directorul serviciilor americane de informaţii James Clapper vrea revizuirea cooperării cu BND, de teamă că materiale secrete ar putea ajunge în presă, potrivit unui document intern care sugerează că ”ceea ce face Guvernul german este mai periculos decât dezvăluirile lui Snowden”.

În concluzie, Merkel este între ciocan şi nicovală, prinsă între partenerii americani, opoziţie şi partenerii de guvernare şi nu va mai putea ieşi neşifonată din acest scandal. Rămâne de văzut cât vor şti să profite adversarii ei de creşterea neîncrederii în ”Mutti Merkel”.

Citiţi şi: Cum a ajuns serviciul secret german să spioneze obiective europene pentru NSA

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor