Scandalul alegerilor îşi spune cuvântul: Fitch a revizuit perspectiva României la "negativă"
Fitch a revizuit la "negativă" perspectiva ratingului de ţară. Ratingul este acum "BBB-", agenţia de rating motivând decizia prin faptul că incertitudinea politică din România a crescut la niveluri ridicate şi fiind de părere că acest lucru "va avea probabil un efect negativ semnificativ asupra consolidării fiscale".
"Estimăm că deficitul public general al României va creşte la 8,2% din PIB în 2024, peste previziunile noastre din august de 7,2%. Deteriorarea fiscală peste aşteptări reflectă în principal creşterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public şi majorările nefinanţate ale pensiilor înainte de alegeri. Impactul pe întregul an al majorării pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga la presiunile fiscale de anul viitor, făcând şi mai dificilă consolidarea viitoare", a precizat Fitch într-un comunicat.
De asemenea, agenţia de rating consideră că credibilitatea ancorei fiscale pe termen mediu s-a slăbit substanţial din cauza cheltuielilor nefundamentate şi a derapajelor fiscale repetate, adăugând că incertitudinea politică amplifică aceste riscuri.
Comunicatul Fitch
Procesul electoral prezidenţial a fost anulat de Curtea Constituţională după victoria surpriză din primul tur a candidatului ultranaţionalist Călin Georgescu, din cauza unor presupuse interferenţe electorale străine. De asemenea, Curtea Constituţională a prelungit mandatul actualului preşedinte, Klaus Iohannis, care trebuia iniţial să se încheie la 21 decembrie 2024, până la alegerea unui nou preşedinte.
Alegerile parlamentare, care au avut loc după primul tur al alegerilor prezidenţiale, au avut ca rezultat un Parlament mai divizat, cu o creştere a numărului de partide de extremă-dreapta, anti-europene, reflectând polarizarea crescândă a societăţii româneşti. Un nou guvern de coaliţie proeuropean format din patru partide este probabil să fie format înainte de sfârşitul anului 2024. Cu toate acestea, durabilitatea unei astfel de coaliţii este incertă, iar noile alegeri prezidenţiale, probabil programate cel mai devreme pentru martie 2025, vor menţine incertitudinea politică ridicată şi, în opinia noastră, vor întârzia probabil şi punerea în aplicare a măsurilor de consolidare fiscală.
Estimăm că deficitul public general al României va creşte la 8,2% din PIB în 2024, peste previziunile noastre din august de 7,2%. Deteriorarea fiscală peste aşteptări reflectă în principal creşterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public şi majorările nefinanţate ale pensiilor înainte de alegeri. Impactul pe întregul an al majorării pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga la presiunile fiscale de anul viitor, făcând şi mai dificilă consolidarea viitoare.
Deşi presupunem că consolidarea fiscală va începe în 2025, am revizuit în creştere previziunile noastre privind deficitul public general la 7,5% din PIB în 2025 şi 6,8% în 2026, mai mult decât dublu faţă de media "BBB" proiectată în prezent, de 3,2% în 2025-2026. În opinia noastră, consolidarea fiscală se va confrunta probabil cu compromisuri dificile din cauza potenţialului impact negativ asupra creşterii economice deja reduse şi a riscului ca volatilitatea pieţelor financiare să împingă în sus costurile dobânzilor, slăbind şi mai mult poziţia fiscală.
Traiectoria de deficit mai mare va conduce la o creştere rapidă a raportului datorie publică/PIB pe termen mediu. Previziunile noastre indică o pantă ascendentă mai accentuată a traiectoriei datoriei în comparaţie cu anii anteriori, din cauză că deficitele primare rămân mari şi creşterea nominală încetineşte semnificativ. În scenariul nostru de bază, ponderea datoriei publice în PIB va creşte de la 49% în 2023 la 62% în 2026, peste nivelul mediu actual al "BBB" proiectat de 56%, şi va continua să crească brusc până la aproximativ 70% din PIB în 2028.
Una dintre principalele ancore ale politicii economice a României a fost respectarea cadrului european, însă guvernul vizează acum ieşirea din procedura de deficit excesiv (PDE) abia în 2031, prin aducerea deficitului sub 3% din PIB. Procedura de deficit excesiv a fost deschisă înainte de pandemie, în 2020, iar condiţionalitatea fiscală a făcut, de asemenea, parte integrantă din obiectivele Fondului de redresare şi rezilienţă, astfel cum s-a convenit cu UE. Evaluarea noastră actuală este că credibilitatea ancorei fiscale pe termen mediu a slăbit substanţial din cauza măsurilor de cheltuieli nefinanţate şi a derapajelor fiscale repetate. Fitch consideră că incertitudinea politică amplifică aceste riscuri.
Impulsul economiei a încetinit treptat în 2024, iar în T324 rata anuală de creştere a PIB a fost de -0,3%, ajustată sezonier. Exporturile au fost deosebit de slabe în 2024, în timp ce consumul gospodăriilor a rezistat, datorită creşterii puternice a veniturilor, alimentată de orientarea fiscală relaxată. Deşi România a avut un istoric solid de creştere economică înainte de pandemie, creşterea medie centrată pe trei ani a PIB este de numai 1,5% în 2024.
Ratingul "BBB" al României este susţinut de aderarea la UE şi de intrările de capital aferente, care sprijină convergenţa veniturilor, finanţele externe şi stabilitatea macro. PIB-ul pe cap de locuitor, guvernanţa şi indicatorii de dezvoltare umană se situează peste categoria "BBB". Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele bugetare şi de cont curent duble, mari şi persistente, de incertitudinile politice ridicate, de rigidităţile bugetare ridicate şi de o poziţie de debitor extern net destul de ridicată.
Deşi România s-a bucurat în ultimii ani de condiţii de piaţă în general favorabile şi de o lichiditate amplă pe piaţă, cerinţele mari de finanţare expun statul suveran la schimbări ale sentimentului investitorilor, inclusiv din cauza evoluţiilor politice, după cum a ilustrat o creştere temporară de 40-50 pb a randamentelor interne la sfârşitul lunii noiembrie. În ciuda creşterii gradului de îndatorare, raportul dintre plata dobânzilor şi venituri este de 6,4% în 2024, mai favorabil decât nivelul mediu de 7,5% al contrapartidei.
