Economist: Ordonanţa care a blocat pensiile, salariile şi alocaţiile e demnă de o ţară de lumea a treia
Când politicienii vorbesc despre austeritate înseamnă, de fapt, că vor creşte taxele, nu că vor tăia din cheltuielile statului, iar asta se întâmplă de ani de zile, a atras atenţia economistul Adrian Negrescu.
Potrivit economistului, realitatea arată că, în acest moment, autorităţile nu au un plan concret de măsuri de restructurare a cheltuielilor publice.
"În schimb au tot mai multe idei năstruşnice despre ce taxe şi impozite să mai crească sau să introducă - vezi taxa aberantă pe maşini din sectorul 4 sau taxa de siguranţă publică instituită la Iaşi", a punctat Adrian Negrescu.
Economistul a avut o intervenţie pe această temă la România TV:
Jurnalistă: E o formă de manifestare, domnule Negrescu, aşa cum s-a văzut că prinde cel mai bine la public, adică pe reţelele de socializare, dar e un mesaj per total al diverselor categorii sociale nemulţumite. Începem un nou an economic, fără buget. Deocamdată, aşteptăm cu toţii bugetul. Aveam nevoie de alte cheltuieli suplimentare anul acesta, când nu se găsesc bani nici pentru cheltuielile asumate?
Adrian Negrescu: Cu siguranţă, nu. Într-adevăr, a crescut limita de îndatorare a României de la 75 de miliarde la 90 de miliarde de euro pentru următorii 2 ani. Acum două zile, Ministerul Finanţelor a arătat acest lucru. Deci, din păcate, trăim pe datorie, iar toate măsurile luate la început de an, această ordonanţă a sărăciei, o ordonanţă demnă de o ţară de lumea a treia, care a blocat, practic, salariile, pensiile şi până şi alocaţiile copiilor, Dumnezeule... aceste măsuri vor adânci şi mai mult criza economică, nu vor aduce foarte mulţi bani la buget.
Din punctul meu de vedere, cred că guvernul trebuie să susţină economia, să crească puterea de cumpărare a românilor, în niciun caz să atenteze la drepturile lor, până la urmă, la salarii. Mă uitam, poliţişti din stradă... Pentru poliţiştii ăia din stradă, faptul că li se blochează, practic, orele suplimentare, care nu mai sunt plătite, înseamnă că pierd până la 30% din salariu. Oare s-au gândit, când au luat această decizie, au făcut un studiu de impact, s-au gândit la efectele economice şi sociale ale acestor măsuri? Probabil că nu.
Jurnalistă: Pe poliţiştii aceia îi chem în mai să supravegheze alegerile, la fel ca şi pe jandarmi.
Adrian Negrescu: Nu aveau un plan concret de măsuri. Asta este marea problemă. Nu ştim exact ce vrem, iar mă uitam pe draftul legii bugetului. Ştiţi că la cheltuielile cu bunuri şi servicii, pe care politicienii tot le taie din pix de 2 ani de zile, dar, de fapt, le cresc, acolo e trecut 5,2% din PIB cheltuieli cu bunuri şi servicii, la fel ca anul trecut. Iar dacă iei în considerare că PIB-ul va creşte, practic, cheltuielile cu bunuri şi servicii, adică cu achiziţia de maşini, telefoane, mobilier de lux, ce mai cumpără autorităţile, toate astea vor creşte în acest an, în loc să scadă. Păi unde e austeritatea despre care vorbeam? Una spui şi alta faci, de fapt.