Rovana Plumb aşteaptă raportul comisiei speciale... RMGC

Zeci de mii de români din ţară şi străinătate manifestează, de două luni de zile, pentru oprirea proiectului exploatărilor miniere cu cianuri. De cealaltă parte a "baricadei", netulburaţi de presiunea populară, guvernul şi parlamentul îşi văd în linişte de avizarea proiectului RMGC. Dovadă vie despre implacabila determinare a clasei politice de a aviza exploatările RMGC sunt declaraţiile făcute joi de ministrul Mediului, Rovana Plumb.

La două săptămâni după ce Ştefan Marincea (fostul Director al Institutului Naţional Geologic demis de Ponta prin fax) a atras public atenţia că avizul geologic în baza căruia RMGC a cerut avizul de mediu este fals, ministrul Mediului anunţă senină că "Acordul de mediu este încă în procedură."

"În ce priveşte acordul de mediu, el se propune de către Comisia de avizare tehnică care funcţionează pe lângă Ministerul Mediului şi se aprobă de către Guvern. Acordul de mediu este încă în procedură şi se aşteaptă finalizarea proiectului de lege şi a deciziei Parlamentului. În funcţie de decizia Parlamentului se va acţiona ca atare", a declarat Rovana Plumb.

Cu trei zile înainte ca V. Ponta să-l fi demis prin fax, Ştefan Marincea a atras public atenţia că avizul geologic în baza căruia RMGC a cerut avizul de mediu este fals şi că RMGC a falsificat hărţile institutului geologic ştergând de pe ele falii tectonice din zonă, operaţiune care, cel puţin teoretic ar trebui să constituie un fapt penal. Şi criminal. În caz de cutremure, stratul permeabil al lacului de decantare ar putea fi fisurat iar apa infestată cu cianuri s-ar scurge în pânza freatică care alimentează reţelele de apă potabilă ale oraşului Abrud.

Mai mult, într-un interviu acordat publicaţiei Gândul cu trei zile înainte să fie demis, Ştefan Marincea a mai declarat că rocile în care este proiectat să fie sistemul iazului de decantare sunt doar nişte gresii, nisipuri consolidate de fapt.

„Este o coloană de pulbere de 130 de metri care le va presa. Poţi să faci şi cel mai solid baraj din univers ele tot se vor disloca. Nu sunt roci care să reziste”, explică Ştefan Marincea.

Deci despre ce aviz de mediu vorbim?

Rovana Plumb a mai precizat astăzi că Ministerul Mediului, care nu a dat (încă) acord de mediu nu a făcut nicio derogare de la legislaţia de mediu în vigoare în ce priveşte proiectul RMGC.

"În proiectul de lege transmis la Parlament şi care se află în dezbatere, rolul Ministerului Mediului a fost acela de a stabili clar şi de a impune cele mai înalte standarde de mediu. Era absolut necesar să introducem standardele de mediu cele mai înalte, pentru că faţă de cele două măsuri aferente anului 1999, când a fost acordată licenţa, tot ceea ce înseamnă protecţia mediului a evoluat din punct de vedere al standardelor şi al legislaţiei", a spus Rovana Plumb.

Despre ce standarde de mediu vorbeşte Rovana Plumb?

"Lacul de cianură care va fi construit ocupă o suprafaţă de aproximativ 400 de hectare. Pe malul stâng al Văii Corna sunt roci permeabile străbătute de o serie întreagă de fracturi. În partea superioară a bazinului Văii Corna, peste rocile sedimentare se află aglomerate vulcanice, andezitice, în care sunt acumulări foarte mari de apă. La fiecare zece metri întâlneşti câte un izvor. Vreau să spun că partea superioară a bazinului Corna şi versantul stâng prezintă mari fenomene de instabilitate, alunecări de teren, falii, care pun în pericol iazul de decantare proiectat pentru viitoarea exploatare", a declarat pentru Realitatea Aurel Sântimbrean, geolog Roşia Montană, cam tot în perioada când a fost Marincea demis.

Ce aşteaptă Rovana şi establishmentul pro RMGC?

Să apără raportul comisiei parlamentare speciale pe proiectul Roşia Montană

Senatorul PSD Darius Vâlcov, Preşedintele Comisiei, a declarat luni că raportul la Proiectul de lege privind exploatarea de la Roşia Montană, transmis de Guvern, va fi finalizat cel mai probabil săptămâna viitoare.

După 40 de zile de lucrări intense, drumuri la Roşia Montană, plimbări cu lămpaşul în frunte prin galeriile (încă) RMGC, membrii Comisiei parlamentare se laudă cu „elaborarea unei legi cadru pentru exploatările minereurilor auro-argentifere” din care Roşia Montană ar fi dispărut complet.

Legea însă este aceeaşi Mărie cu altă pălărie. Chiar dacă au scos din text orice referire explicită la Roşia Montană, parlamentarii au făcut, de fapt, o lege cu dedicaţie specială tot pentru RMGC, în baza unor propuneri elaborate de senatori PSD.

Astfel, spre finalul proiectului Comisiei Speciale, din care "RMGC a dispărut complet", la articolul 9 se precizează că „proiectul minier privind exploatarea auro-argentiferă care face obiectul licenţei de concesiune aprobată prin HG 458/1999 este de utilitate publică, în sensul articolului 1 din Legea 33-1994 privind exproprierea pentru o cauză de utilitate publică, republicată şi de interes public deosebit, în sensul art. 2 (7) alin. 2, lit. c) din legea apelor nr 107/1996, cu modificările şi completărilor ulterioare”, iar licenţa de concesiune aprobată prin HG 458/1999 este chiar cea pe care o deţine în acest moment RMGC, rezultă dintr-o analiză Gândul publicată ieri.

De "interes public naţional deosebit" şi de "utilitate publică", înseamnă un proiect pentru a cărui punere în operă se pot face exproprieri. Investitorul într-un proiect de interes public naţional etc. va avea dreptul să ia în proprietate casele şi pământurile de care are nevoie pentru a construi iazuri de decantare, halde de steril, drumuri de acces şi alte elemente de infrastructură, fără ca proprietarii din zonă să poată refuza. Ei vor putea cel mult să se plângă în instanţă dacă nu sunt mulţumiţi de banii primiţi pentru proprietăţi. De asemenea, compania investitoare într-un astfel de proiect are dreptul de a reconfigura perimetrul de exploatare atunci când consideră că este nevoie, la o simplă solicitare adresată Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

Un alt amendament propus de PSD ar permite scoaterea definitivă a 255 de hectare din fondul forestier naţional, dacă investitorului strategic i se va părea necesar.

(3) În vederea operaţionalizării proiectului minier prevăzut la alin 1, prin hotărâre de guvern, se poate aproba scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a unei suprafeţe totale de până la 255 de hectare de teren din cadrul perimetrului minier prevăzut în licenţa de concesiune aprobată prin hotărârea de guvern 458/1999”.