Roşia Montană, alt Certej?

Miercuri, 30 octombrie, s-au împlinit 42 de ani de când 89 de oameni au pierit omorâţi de valuri de steril acid în judeţul Hunedoara, la Certej. Mobilizaţi pe Facebook, protestatarii anti RMGC şi cei ce îşi doresc ca România să nu mai aibă parte în vecie un alt Certej, au venit să comemoreze drama în faţa Ministerului Mediului. S-au depus flori şi s-au aprins lumânări pentru victimele dezastrului ecologic produs în urmă cu 42 de ani. Primele lumânări au fost aprinse la ora 4:55, ora la care s-a rupt digul de la Certej.

Proteste şi comemorări s-au desfăşurat astăzi şi la Cluj, unde oamenii nu i-au uitat pe cei ce au murit acum 42 de ani. Peste 50 de persoane care se opun mineritului cu cianuri s-au adunat astăzi în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, având bannere cu mesaje precum "Certej 1971 – 89 de morţi" şi "Certej fără cianuri". La ora 12, clujenii s-au întins pe jos, unii dintre ei aşezându-şi buchetele de flori pe piept.

Dezastrul ecologic de la Certej a fost cea mai mare tragedie pe timp de pace din România anilor 70. Pe 30 octombrie 1971, la ora 4:55, digul exploatării miniere Certeju de Sus, judeţul Hunedoara, s-a rupt. 300.000 de metri cubi de steril acid s-au revărsat din iazul de decantare şi a înghiţit şase blocuri, un cămin cu 30 de camere şi patru locuinţe individuale. 89 de oameni au murit în doar 15 minute.

Autorităţile au muşamalizat însă "incidentul", pentru a evita eventuale proteste populare. După un an de audieri şi investigaţii, ancheta a decis ca tragedia a avut loc în împrejurări ce nu puteau fi prevăzute, şi nimeni nu a fost vreodată condamnat pentru moartea celor 89 de persoane.

Certejul azi

Un comunicat Mining Watch România, organizatori ai evenimentelor comemorative ce au avut loc azi, atrage atenţia asupra faptului că la 42 de ani după moartea celor 89 de oameni înghiţiţi de valuri de steril, un nou proiect minier aurifer ameninţă să pună în pericol viaţa locuitorilor din Certej, a comunităţilor învecinate, dar şi a oraşului Deva, aflat la aproximativ 10 kilometri în linie dreaptă.

În iulie 2012, Agenţia Regională de Protecţia Mediului a eliberat acordul de mediu pentru proiectul de minerit cu cianuri, informează Mining Watch. Amploarea proiectului minier propus la Certej necesită utilizarea a 26.448 tone de cianură de sodiu în cei 16 ani de operare. Reziduurile toxice prelucrate ar fi stocate în iazuri de decantare pe o suprafaţă de 63 de hectare. De această dată ar fi nevoie de construirea a trei baraje de arocamente, cel mai înalt urmând să aibă înălţimea finală de 160 m, după supraînălţări succesive.

Mining Watch trage un puternic semnal de alarmă asupra faptului că în ciuda precedentului creat de accidentului din 1971, Guvernul nu a solicitat nicio garanţie de mediu pentru aprobarea proiectului de la Certej. Participaţia statului român, similară celei de la Roşia Montană, este acceptată în forma actuală, iar contractul ce stă la baza acestui proiect este tot unul secret. Mai mult, în emiterea acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, autorităţile au considerat că acceptabil impactul produs de consumul a 29 de milioane de metri cubi de apă din râul Mureş, defrişarea a 187 de hectare de pădure şi suprapunerea proiectului minier cu situl Natura 2000 - ROSPA 0132 Munţii Metaliferi pe o suprafaţă de 108 hectare. În prezent, acordul de mediu face obiectul unui proces ce se judecă de către Tribunalul Bucureşti."

Roşia Montană, un alt Certej?

La Roşia Montană sunt prevăzute garanţii de mediu în contract. La ce vor folosi acestea însă, se întreabă pe Facebook militanţii împotriva exploatărilor cu cianuri, în eventualitatea unei tragedii precum cea de la Certej? Dacă se deversează barajul de la Roşia Montană vor răspunde Guvernanţii, sau se vor ascunde sub demagogie cum au făcut în 71 demnitarii comunişti, se întreabă autorii blogului Miliţia Spirituală, care postează, în premieră, un scan al Raportului Procurorului General al RSR, Augustin Alexa, referitor la dezastrul de la Certej, documentul fiind datat 4 decembrie 1972 şi provenind din Arhiva CC al PCR.

Oficialii RMGC declară că tehnologia lor este sigură şi au obţinut şi un aviz de mediu. Recent însă, Ştefan Marincea, fostul director al Institutului Naţional Geologic (demis de premierul Ponta prin fax în 17 octombrie a.c.) afirma că avizul este fals.

În avizul oficial obţinut în 2011 de RMGC se afirma că „bazinul iazului de decantare nu prezintă falii, fisuri sau alte anomalii care ar putea determina sau facilita apariţia unor infiltraţii sau ar afecta stabilitatea barajului iazului de decantare".