România vrea acordul Comisiei Europene pentru a oferi facilităţi chinezilor interesaţi de Cernavodă

Ministrul Economiei, Constantin Niţă a anunţat că România ia în considerare notificarea Comisiei Europene a unei scheme suport pentru proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, documentul de notificare urmând să ţină cont de contextul pieţei locale, informează capital.ro.

"În prezent, procedura de selectare a investitorului pentru Cernavodă 3 şi 4 este într-un stadiu avansat şi îmi exprim încrederea că va fi finalizată cu succes în următoarea perioadă", a mai declarat Niţă.

Precizările ministrului Economiei vin în contextul în care Comisia Europeană a anunţat aprobarea proiectului Marii Britanii pentru construcţia centralei nucleare la Hinkley Point.

CE a dat miercuri undă verde unui ajutor de stat pe care Guvernul Marii Britanii vrea sa îl acorde unui consorţiu franco-chinez în construirea centralei nucleare de la Hinkley Point, investiţie estimată la 31,2 miliarde euro. Conform Hotnews, avizul a fost dat după ce Marea Britanie şi-a modificat semnificativ condiţiile de finanţare ale proiectului.

Cea mai controversată măsură prevăzută de acest ajutor de stat este mecanismul "contractul de diferenţă" prin care se stabileşte un preţ de referinţă de vânzare a energiei în aşa fel încât operatorul centralei să primească venituri stabile pentru o perioadă de 35 de ani. Aceeaşi facilitate este vizată şi de autorităţile române pentru investitorii chinezi la construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

"Anunţul Comisiei Europene privind aprobarea proiectului Marii Britanii pentru construcţia centralei nucleare la Hinkley Point este un semnal pozitiv la nivel european, în special din perspectiva dezvoltării de proiecte energetice cu emisii reduse de carbon. România are un proiect similar, Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă. Importantul pas făcut de Marea Britanie vine să confirme încrederea pe care o avem în ceea ce priveşte implementarea proiectului pe care l-am readus în prim-planul discuţiilor cu potenţialii investitori anul trecut", a declarat Constantin Niţă.

"Contextul pieţei locale"

Nuclearelectrica a ales deja potenţialul investitor în urma unui proces de selecţie desfăşurat cu o repeziciune uluitoare şi de o manieră care dă de gândit.

Procesul de selecţie a unui investitor a fost lansat pe 26 august a.c. şi a avut un calendar foarte strâns. În pofida complexităţii proiectului, investitorii interesaţi au avut la dispoziţie doar două săptămâni pentru depunerea documentaţiei de calificare, termenul limită fiind data de 8 septembrie.

Deloc surprinzător, selectată a fost compania chineză China General Nuclear Power Corporation, companie cu care autorităţile române semnaseră, încă din noiembrie 2013, o scrisoare de intenţie pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Ca urmare a acordului între guvernanţii români şi cei chinezi, la rândul lor, canadienii de la Candu Energy Inc. au semnat şi ei, pe 24 iulie, un acord de cooperare pentru construcţia unităţilor 3 şi 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă.

Selectarea investitorului a arătat, în aceste condiţii, un act pur formal, praf în ochii UE, normele europene la care România şi-a adaptat legislaţia, interzicând atribuirea directă a lucrărilor.

În urma desemnării ca "Investitor Calificat", chinezii, renumiţi pentru bunul lor obicei de a "copia" tehnologia partenerilor (fără a da un ban), au primit acces la informaţii legate de cele două reactoare.

Ce cer chinezii?

Cam acelaşi lucru ca în cazul Hinkley Point, respectiv garantarea unui preţ de referinţă, astfel încât, dacă peste câţiva ani când va fi gata centrala preţul electricităţii va fi mai mic decât preţul de referinţă, statul să le plătească investitorilor diferenţa, şi viceversa, plus încă nişte 'mici' facilităţi.

"Va fi stabilit un preţ de referinţă. Însă, în cazul în care acesta va ajunge la un moment dat să fie mai mic decât cel de pe piaţă, statul român va veni cu o contribuţie care să acopere diferenţa." a explicat Daniela Lulache, director general Nuclearelectria.

Pe lângă un preţ garantat, chinezii ar putea primi şi alte facilităţi, precum posibilitatea de a vinde energia înainte ca unităţile să obţină licenţa de producţie, chiar şi în afara bursei de energie OPCOM, acordarea de garanţii de stat, scutiri de o serie de taxe şi obligaţii precum taxa pe stâlp, taxele pentru scoaterea terenurilor necesare construcţiei din circuitul agricol sau din fondul forestier naţional, taxele de transport a energiei electrice, taxele şi obligaţiile de plată specifice de gospodărire a resurselor de apă, taxele de cogenerare, obligaţiile la achiziţia certificatelor verzi etc.

Mai merită menţionată încă o "mică" diferenţă în ceea ce priveşte situaţia de la Hinkley Point şi cea de la Cernavodă. În timp ce proiectul din Marea Britanie ar urma sa fie construit de un consorţiu în care ţări UE au pachetul majoritar, chinezii urmând să deţină între 30 şi 40%, în România, conform dorinţei guvernului Ponta, chinezii ar urma sa deţină pachetul majoritar, având controlul asupra investiţiei.

De altfel, Guvernul României a arătat o apetenţă deosebită pentru relaţiile cu China, ofertând firmelor chineze mai tot ce înseamnă proiect energetic major. Chinezii s-au arătat interesaţi inclusiv să cumpere activele grupului italian Enel, care deţine o treime din piaţa distribuţiei de energie din România.

Compania care va prelua activele Enel din România va putea controla, prin Electrica Dobrogea, aprovizionarea cu energie a unor obiective ce ţin de siguranţa naţională, precum baza americană de la Mihail Kogălniceanu, facilităţile Marinei Militare Române, portul Constanţa, ecluzele canalelor navigabile Dunăre - Marea Neagră şi Midia Năvodari. Prin Electrica Muntenia Sud vor controla aprovizionarea cu energie a Bucureştiului.

În contextul în care ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu a declarat public că va cere ENEL să nu vândă distribuţia din Dobrogea unei companii străine, aceasta fiind o activitate care ţine de securitatea României, Nuclearelectrica, companie curtată de China, a anunţat că analizează ea oportunitatea achiziţionării unor active deţinute Enel.