Niţă asigură că reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă vor fi construite de chinezi. Aceiaşi de care se plâng autorităţile franceze

Ministrul Economiei, Constantin Niţă, a declarat într-un interviu acordat Bloomberg că reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă vor fi construite cu bani din China, informează Hotnews.

Paradoxal, concomitent cu certitudinea construirii celor două reactoare de către compania chineză General Nuclear Power Corporation, Niţă vorbeşte şi despre o procedură transparentă de selecţie a investitorilor, ministrul precizând pentru Bloomberg că va fi o procedură la care vor putea participa şi alţi investitori.

De altfel, un paradox similar se remarcă şi în ceea ce priveşte hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşeşti, pentru a cărei construcţie se va organiza de asemenea o licitaţie "transparentă", conform recomandărilor UE în domeniu, în condiţiile în care Guvernul a semnat deja un memorandum şi o scrisoare cu gigantul chinez Synohidro pentru respectivul proiect.

Reamintim că pentru construcţia hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, statul a înfiinţat o companie de proiect şi a obligat marile companii publice acţionare să investească câte 2 milioane de euro fiecare în proiect (12 milioane de euro în total). Vorbind despre stadiul proiectului, la finele lui ianuarie 2014, Constantin Niţă, la vremea respectivă ministru delegat pentru energie în guvernul Ponta II, acum ministru al Economiei în guvernul Ponta III, declara că „principalul obiectiv pentru sistemul energetic naţional este realizarea hidrocentralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti".

"Am semnat un memorandum cu un partener din China pentru realizarea lui, respectăm principiul european al transparenţei şi, de aceea, scoatem proiectul la licitaţie“, enunţă Niţă acelaşi paradox notat de Hotnews în cazul Cernavodă.

Memorandumul la care face referire Niţă a fost semnat în luna noiembrie 2013 cu ocazia summitului Europa Centrală şi de Est - China care a avut loc la Bucureşti, summit considerat de UE drept o tentativă a Chinei de a încheia parteneriate netransparente cu ţările mai sărace ale Europei, pentru a-şi crea porţi de intrare pentru produsele sale în Europa, fără să respecte regulile impuse de Bruxelles. Tot atunci a fost semnată şi scrisoarea de intenţie între SN Nuclearelectrica şi General Nuclear Power Corporation (CGN) pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect evaluat la peste 6 miliarde de euro.

General Nuclear Power Corporation, compania cu care ministrul Niţă, mare susţinător al investiţiilor chineze, vrea să construiască cele două reactoare de la Cernavodă, este fosta "Guandong", companie care s-a arătat interesată de această investiţie încă din 2011, mai remarcă Hotnews. După ce s-a ajuns la un acord de confidenţialitate în legătură cu accesul companiei chineze la documentaţia proiectului privind construirea reactoarelor, negocierile s-au blocat, unul dintre principalele motive fiind faptul că printre condiţiile pe care chinezii încercau să le impună era utilizarea propriei tehnologii, în locul celei canadiene (CANDU), agreată atât de autorităţile române, cât şi de Comisia Europeană.

„Din păcate, colaborarea cu Beijingul nu este la un nivelul la care ne-am dori să fie”, a declarat Philippe Jamet, comisar francez pentru probleme de securitate nucleară.

De altfel, premierul Victor Ponta, susţinător şi el al investiţiilor chineze, declara în vara anului trecut că firma chineză va veni şi cu banii, şi cu propria sa tehnologie de construcţie şi va primi pachetul majoritar de acţiuni la noile reactoare: "Pot să spun direct: orice companie, nu doar compania chineză, dacă ar fi şi o companie europeană şi ar fi vorba de aceleaşi condiţii, da, suntem dispuşi să dăm pachetul majoritar. În momentul în care le cerem să vină cu finanţarea, cu tehnologia de construcţie, nu vine nimeni să-ţi dea şi bani, şi tehnologii şi totuşi să rămâi stăpân", a declarat Ponta în timpul vizitei sale în China.

Câteva zile mai târziu, premierul a negat informaţia. "România nu poate construi la Cernavodă decât pe tehnologie CANDU, că aşa avem licenţa de la Comisia Europeană şi nu se poate altceva", a declarat Ponta în cadrul prezentării din luna iulie a planului naţional de investiţii strategice.

Dincolo de paradoxuri, declaraţii contradictorii şi preferinţa discutabilă a lui Ponta şi Niţă pentru investiţiile chineze, merită menţionat că nu mai demult de acum două săptămâni comisarul pentru securitate nucleară al Franţei, ţara care are şi ea parteneriate cu firma aleasă de guvernanţii români pentru reactoarele de la Cernavodă, a tras un puternic semnal de alarmă în Parlamentul de la Paris faţă de modul în care autorităţile chineze în domeniu colaborează în ce priveşte securitatea.

„Din păcate, colaborarea cu Beijingul nu este la un nivelul la care ne-am dori să fie”, a declarat Philippe Jamet, comisar francez pentru probleme de securitate nucleară. „Una dintre explicaţiile pentru problemele relaţiilor noastre este că autorităţile pentru siguranţă nu au deloc mijloace. Sunt depăşite”, a completat comisarul francez, discutând despre parteneriatul între gigantul francez AREVA şi guvernul de la Bejing pentru construirea a două reactoare nucleare de ultimă generaţie în China, la Taishan.