România şi depozitele de deşeuri nucleare
Comisia Europeană a propus miercuri anumite standarde de securitate pentru depozitarea definitivă a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive care provin de la centralele nuclearo-electrice, precum şi din activităţile medicale sau de cercetare.
Prin directiva propusă, statelor membre li se cere să prezinte programe naţionale în care să specifice când, unde şi în ce mod vor construi şi vor gestiona depozite definitive de deşeuri radioactive pentru a se garanta cele mai înalte standarde de securitate.
Două sau mai multe dintre statele membre pot conveni asupra utilizării unui depozit definitiv situat pe teritoriul unuia dintre ele, dar nu este permis exportul de deşeuri nucleare în scopul depozitării definitive în ţări din afara UE, se arată în propunerea Comisiei Europene.
Cotidianul britanic The Times a scris la începutul acestui an că România ar purta negocieri cu alte şapte state UE - Olanda, Italia, Polonia, Slovacia, Lituania, Slovenia şi Bulgaria - pentru transportarea şi depozitarea deşeurilor nucleare din Uniunea Europeană. Deşeurile nucleare din Uniunea Europeană ar putea fi trimise în Europa de Est pentru a fi depozitate într-un centru subteran, potrivit planurilor luate în considerare de statele membre. Autorităţile române au infirmat însă aceste informaţii. În plus, legislaţia românească în vigoare interzice importul de deşeuri radioactive, a precizat Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN). România participă, în schimb, prin Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive (AN&DR), la proiectul ERDO (European Repository Development Organization) care are ca scop analiza dezvoltării unui depozit geologic regional de deşeuri înalt active. În cadrul acestui proiect sunt prevăzute întâlniri periodice, a explicat CNCAN.
În România, în prezent există un singur depozit de deşeuri instituţionale, la Băiţa-Bihor, care funcţionează din 1985. În prezent, acesta este ocupat în proporţie de 40% şi aici sunt depozitaţi în fiecare an 15 metri cubi deşeuri radioactive de joasă şi medie activitate, de viaţă scurtă, produse în activităţi de aplicaţii industriale, medicale şi de cercetare.
Nuclearelectrica, al doilea producător de energie electrică din ţară, îşi construieşte la Cernavodă un Depozit Intermediar de Combustibil Ars (DICA), cu 27 module monolitice din beton, o investiţie totală de 266 milioane lei. Termenul de finalizare al acestuia este 2023, iar modulele se realizează în etape, în 2009 funcţionând deja trei dintre ele. DICA va depozita combustibil nuclear înalt radioactiv, pe termen lung, până la 50 de ani, rezultat din exploatarea unităţilor 1 şi 2 de la Centrala Nuclearo-Electrică Cernavodă.
Pe de altă parte, România îşi propune să construiască două depozite pentru deşeuri radioactive - unul la Saligny, pentru deşeuri slab şi mediu radioactive, şi un altul pentru deşeuri radioactive de înaltă activitate, al cărui amplasament nu a fost încă decis.
Depozitul definitiv de deşeuri slab şi mediu radioactive ce va fi construit în localitatea Saligny, de lângă oraşul Cernavodă, cel de-al doilea astfel de depozit din ţară, va fi gata în 2019, cu cinci ani mai târziu decât a fost anunţat iniţial. Proiectul a fost estimat la 220 milioane euro, declara în aprilie, într-un interviu pentru NewsIn, preşedintele Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive (ANDR), Ion Năstăsescu.
Studiul de fezabilitate a fost deja demarat. Depozitul Final de Deşeuri Slab şi Mediu Active (DFDSMA) va avea o capacitate de 113.000 metri cubi şi se va întinde pe o suprafaţă de 67 de hectare, iar cea mai mare parte din aceasta se află în zona de excludere a centralei nucleare de la Cernavodă (1 km în jurul centralei). Depozitul de la Saligny va găzdui astfel deşeurile slab şi mediu active cu timp de viaţă scurt, generate prin operarea şi dezafectarea celor două unităţi CANDU ale centralei de la Cernavodă, dar va deservi şi viitoarele reactoare 3 şi 4 care urmează să fie construite acolo. Depozitul ar urma să fie închis în jurul anului 2080.
De asemenea, un depozit geologic de mare adâncime pentru deşeurile înalt active (constituite în cea mai mare parte din combustibilul nuclear uzat) urmează a fi realizat până în anul 2055. Acesta ar putea costa până la 4,4 miliarde euro, în funcţie de roca-gazdă ce va fi selectată. Autorităţile îşi propuneau să iniţieze în acest an studiile pentru amplasamentul acestuia.
Acest al doilea proiect de depozit este planificat pentru o perioadă mai îndelungată de timp şi va fi construit la o adâncime cuprinsă între 500 şi 800 m, în funcţie de roca-gazdă ce va fi selectată. Deoarece pentru intrarea în operare a depozitului geologic orizontul de timp este mai îndepărtat, studiile sunt în stadiul de caracterizare a potenţialelor roci-gazdă şi de detaliere a programului de lucrări care vor trebui derulate. Depozitul geologic va avea o capacitate suficientă pentru un scenariu de depozitare a combustibilului nuclear uzat rezultat din operarea a patru unităţi tip CANDU, cu posibilitatea de a găzdui şi deşeurile înalt active ce ar putea rezulta de la cea de-a doua centrală nucleară, aflată acum în stadiu de analiză a variantelor tehnologice şi de amplasare.
Obiectivul depozitării definitive îl reprezintă izolarea deşeurilor radioactive de mediul înconjurător, pentru protecţia acestuia şi a populaţiei şi se realizează de regulă prin interpunerea între deşeuri şi mediu a unui set de bariere, inginereşti şi naturale, proiectate să asigure protecţie pe termen îndelungat în cele mai diverse scenarii.
Deşeu radioactiv înseamnă orice material radioactiv, în oricare din stările de agregare gazoasă, lichidă sau solidă, pentru care nu se întrevăd niciun fel de utilizări ulterioare şi se înregistrează la nivelul persoanei juridice care l-a produs şi a cărei decizie în acest sens este legal acceptată de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN).
