Retrospectivă Epoch Times 2012: Reforma sănătăţii

.
. (Epoch Times România)

În luna ianuarie a acestui an, Ministerul Sănătăţii a demarat o serie de consultări pentru a elabora un nou proiect legislativ privind organizarea şi funcţionarea sistemului sanitar, cât şi pentru revizuirea pachetului de servicii de bază acordat asiguraţilor, în vederea rezolvării problemelor cu care se confrunta acest sistem, precum dezechilibrul financiar şi nivelul nesatisfăcător al calităţii serviciilor medicale şi reorganizarea sistemului de asistenţă medicală spitalicească.

Deşi la începutul lunii noiembrie, fostul ministru al Sănătăţii, Vasile Cepoi, a anunţat că noua lege a sănătăţii este finalizată şi că va fi depus la Parlament în prima săptămână a lunii decembrie, iar preşedintele Traian Băsescu a făcut apel la noul ministrul, Raed Arafat în acest sens, proiectul nu a fost aprobat deoarece în urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie, Parlamentul are altă componenţă, iar noii parlamentari încă nu şi-au depus mandatele.

Care sunt noile propuneri din Legea Sănătăţii

Vasile Cepoi, fostul ministru al Sănătăţii a enumerat, în data de 7 noiembrie, cele mai importante puncte din noua lege a sănătăţii: organizarea sistemului de sănătate cu reorganizarea spitalelor, creşterea nivelului de competenţă a medicilor de familie şi a implicării lor în rezolvarea problemelor de sănătate, dar şi reducerea birocraţiei, construirea infrastructurii pentru creşterea calităţii în domeniul sănătăţii.

Referitor la pachetele de servicii medicale, prof. dr. Vasile Cepoi a menţionat că acestea vor fi construite pe principiul acoperirii serviciilor cele mai scumpe pe care nu şi le-ar putea permite să le plătească asiguraţii.

Noua Lege a sănătăţii: Patru tipuri de pachete de servicii medicale

Fostul ministru al Sănătăţii, Vasile Cepoi, anunţa, la începutul lunii iulie, că în afară de cele două tipuri de pachete de servicii prevăzute în proiectul de Lege a Sănătăţii, cel de bază şi de servicii sociale, ar mai putea fi introduse încă două.

"Avem pachetul de bază, care este pentru toate persoanele asigurate. Pachetul de servicii sociale care ar trebui să acopere pentru persoanele vulnerabile. (...) Deci avem două pachete de bază. Aceasta este propunerea. Restul se referă la situaţii particulare care trebuie discutate cu Ministerul Muncii şi Ministerul de Finanţe. (...) Alte două propuneri sunt la nivel de discuţie. Un pachet special de servicii care presupune costuri foarte mari în cheltuieli şi un număr redus de persoane, pentru care se propune constituirea unui fond special. Este deocamdată discutat, prezintă dificultăţi de punere în practică", declara Cepoi, în data de 2 iulie.

Pachetul de bază se va putea acorda numai asiguraţilor şi cuprinde servicii de sănătate curative, inclusiv cele specifice bolilor netransmisibile cu risc crescut şi impact major asupra stării de sănătate a asiguraţilor, servicii de recuperare medicală, paliative, medicamente, dispozitive medicale şi alte mijloace terapeutice, inclusiv cele specifice bolilor netransmisibile cu risc crescut şi impact major asupra stării de sănătate a asiguraţilor, cât şi servicii de informatică medicală şi telemedicină.

Cei care muncesc la negru, buni de plată

Pachetul minim de servicii se va aplica persoanelor care vin la secţiile de urgenţă. Ele vor fi tratate chiar dacă nu sunt asigurate, însă dacă se va descoperi că muncesc la negru şi nu s-au asigurat din rea-voinţă, vor trebui recuperate costurile.

Persoanele în vârstă sau cu venituri foarte mici vor avea la dispoziţie un pachet social de servicii de sănătate. Fostul ministrul de resort a adăugat că în România se plăteşte cea mai scăzută contribuţie la sănătate ca pondere din Europa.

"Avem cel mai mic PIB şi cel mai mic buget şi dacă toate sunt mici, nu avem cum să avem performanţă. Cineva mi-a zis că nu am curaj să-mi asum răspunderea. Decizia că susţinem pachetul sau creştem contribuţiile nu pot aparţine ministrului, ci Guvernului. Dificultatea de a lua o decizie este extrem de mare. Eu trebuie să prezint toate variantele cu avantaje şi dezavantaje", a precizat Cepoi.

Controversatul sistem al reţetelor electronice

Pe 25 mai, preşedintele interimar ar Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Dorin Ionescu, anunţa că reţeta electronică va fi obligatorie din luna iulie, de la 1 iunie va funcţiona experimental, în paralel cu cea tipizată.

Cum funcţionează: După completarea reţetei de către medicul de familie, aceasta va pleca către farmacii şi pacientul va merge cu buletinul la farmacie pentru a ridica reţeta. Practic, medicii completează reţeta într-un sistem informatic, o tipăresc, iar aceasta are un cod de bare, care este scanat la farmacie. Dacă pacientul nu va găsi toate medicamentele, reţeta va rămâne deschisă, iar atunci când va fi eliberată în totalitate pacientul va semna un formular printat de către farmacist.

Totuşi, de la bun început, Ionescu a avertizat că există reţeta electronică va avea lipsuri şi nu va cuprinde informaţii detaliate despre medicament, cum ar fi dozajul, medicamente care intră în interacţiune şi contraindicaţiile, din cauza imposibilităţii Agenţiei Naţionale a Medicamentului (ANM) de a se conecta la sistem.

La numai o zi după implementarea experimentală a reţetei electronice, medicii şi farmaciştii au precizat că nu le pot elibera şi nici primi, întrucât sistemul încă nu funcţionează din punct de vedere tehnic.

Cu toate acestea, oficialii CNAS estimau că, în iulie, cel puţin 10% din reţete vor fi prescrise în noul sistem, urmând ca procentul să ajungă la 40-50% în 2-3 luni.

Colegiul Medicilor s-a pronunţat încă de la început împotriva introducerii obligatorii a reţetei electronice, Vasile Astărăstoae, preşedintele instituţiei, susţinând că această nouă formulă va bulversa sistemul de sănătate.

"Pentru medici, pe de o parte nu au dotarea tehnică, n-au instruirea făcută, nu au posibilitatea de a pune în practică la 1 iulie această prescripţie electronică. În ceea ce priveşte pacientul, pe de o parte există scurgeri de informaţii pe acest sistem în care nu există contracte de confidenţialitate cu sancţiuni pentru cel care le încalcă. Pe de altă parte, pacienţii vor alerga de la o farmacie la alta, de la un medic la altul ca să obţină medicamentele care au fost prescrise de medic", preciza atunci Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor.

Introducerea reţetei electronice, amânată, până în august 2012

Pe 6 iunie, ministrul Sănătăţii la acea vreme, Vasile Cepoi, anunţa că sistemul electronic de prescriere a medicamentelor va fi introdus, experimental, la 1 iulie, reţeta electronică urmând să fie obligatorie din august. Cepoi a menţionat că în urma discuţiilor cu reprezentanţii CNAS au reieşit anumite disfuncţionalităţi care trebuie rezolvate.

"Dacă lucrurile vor decurge cum trebuie atunci introducerea reţetei electronice se va face de la 1 august, iar dacă vor fi probleme se va amâna introducerea", a precizat ministrul Sănătăţii.

În prezent prescripţiile electronice se utilizează concomitent cu cele clasice, completate pe formularele cu regim special, iar, de la începutul anului viitor, toţi medicii vor elibera numai reţete electronice.

Cardul de sănătate, produs din luna august

Potrivit datelor furnizate de reprezentanţii CNAS în data de 27 iunie, producerea cardului naţional de sănătate va începe din luna august. Astfel, Imprimeria Naţională va putea produce 1 milion de exemplare, lunar. Costul unui card a fost estimat la aproximativ 2 euro.

La aceeaşi dată, Ministerul Sănătăţii anunţa, într-un comunicat de presă, că instituţia va susţine de la bugetul de stat cheltuielile necesare pentru producerea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, precum şi scutirea cetăţenilor de la plata acestui document.

În aceeaşi perioadă, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, Guvernul României a aprobat Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Conform actului normativ, pentru plata şi distribuţia cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se va încheia un contract între Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu C.N. "Imprimeria Naţională" SA.

Intenţia Ministerului Sănătăţii este aceea de a asigura pentru toţi cetăţenii cardul naţional de sănătate care, împreună cu reţeta electronică şi dosarul electronic, fac parte din proiectul de control şi disciplină financiară a sistemului de asigurări de sănătate.

"Aveam semnale că nu toţi asiguraţii ar fi fost de acord să plătească producerea cardului. Din această cauză, am discutat cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe şi am găsit o soluţie financiară prin care să suportăm de la bugetul de stat cheltuielile pentru producerea cardului, astfel încât să ne asigurăm că toţi cetăţenii vor primii acest card", a declarat Vasile Cepoi, fostul ministru al Sănătăţii.

Cardul naţional de sănătate este emis pentru dovedirea calităţii de asigurat şi poate fi utilizat numai pe teritoriul României. Acesta va cuprinde date privind istoricul medical al pacientului şi va fi utilizat în tot sistemul medical, de la medicul de familie, spital, farmacie până la sistemul de urgenţă.

Şi cardul de sănătate va deveni obligatoriu din 2013

La mijlocul lunii noiembrie, actualul ministru al Sănătăţii, Raed Arafat anunţa că reţeta electronică şi cardul de sănătate vor deveni obligatorii de la începutul anului viitor şi că scopul acestor măsuri este limitarea cazurilor de fraudă. Sisteme de monitorizare pentru reţete şi carduri există în toate statele Uniunii Europene şi vor fi implementate şi în România.

Coplata, introdusă de la 1 ianuarie 2013

Pe 24 septembrie, fostul ministru al Sănătăţii, Vasile Cepoi, preciza că în noua lege a sănătăţii va fi introdusă coplata pentru a reduce solicitările de servicii nejustificate şi pentru a combate raportările false de servicii medicale, modificare ce ar putea fi introdusă începând cu 1 ianuarie 2013.

„Coplata este preconizată să fie introdusă de la 1 ianuarie. Scopul acestei coplăţi este acela de a reduce solicitările de servicii nejustificate şi raportările de servicii medicale false. Medicii vor trebui să completeze şi o chitanţă fiscală. . Există o pondere de 10-15% a raportărilor false de servicii medicale. Dacă un furnizor de servicii medicale deţine un CNP, poate să spună că respectivul l-a făcut. Cu coplata, face o plată prin care demonstrează că a făcut serviciul, iar acest lucru se poate verifica”, declara atunci Cepoi.

Fostul ministru de resort a mai explicat că pacienţii vor primi serviciile oferite de furnizorul de asigurări de sănătate, iar dacă vor solicita să fie consultaţi numai de către un anumit medic din România sau din altă ţară, atunci vor plăti prin asigurarea facultativă.

„Pachetul de bază va răspunde unei întrebări esenţiale: pentru ce risc ne asigurăm? Pentru cel major, adică pentru o boală la care nu ne putem permite tratamentul - cancer, diabet etc - sau pentru cel minor, cum ar fi tratamentul unei afecţiuni respiratorii", a adăugat Vasile Cepoi.

Societăţile mutuale vor înlocui Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate

Noul proiect de lege a Sănătăţii prevede câteva noutăţi extrem de importante, printre care şi aceea ca în locul Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate vor fi organizate societăţi mutuale, aşa cum există în Belgia, a explicat fostul ministru al Sănătăţii, Vasile Cepoi, la o dezbatere privind actul normativ din data de 2 iulie.

Referitor la pachetul de servicii medicale, acesta a precizat că va exista un pachet de bază, la care vor fi asiguraţi tot cei care plătesc asigurările de sănătate, unul social, unde vor fi asiguraţi cei care constituie cazuri sociale şi pentru care va plăti statul, unul minim de urgenţă, unde vor fi asiguraţi cei care nu plătesc asigurările şi au o urgenţă şi care după ce primesc asistenţa medicală trebuie să achite contravaloarea serviciilor şi un pachet de urgenţă pentru urgenţele medicale.

Prin urmare, Ministerul Sănătăţii vrea să transforme sistemul de asigurări într-o societate mutuală de asigurări de sănătate, astfel încât să fie depolitizat şi să iasă de sub monopolul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Mai exact, cetăţenii care beneficiază de sistemul de asiguri vor putea alege între sistemul public şi cel privat.

În RCA va fi inclusă o cotă pentru fondul de sănătate

În proiectul Legii Sănătăţii a fost introdusă o cotă specială în asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA), prin care fondul de sănătate va primi mai mulţi bani.

La mijlocul lunii iulie, fostul ministrul al Sănătăţii, Vasile Cepoi, a anunţat că firmele de asigurări vor include în valoarea RCA o cotă-parte care va fi virată către fondul de sănătate şi care va acoperi cheltuielile legate de asigurarea asistenţei medicale pentru victimele accidentelor rutiere.

"Pentru accidentele de circulaţie, asigurarea RCA va cuprinde o cotă parte pentru sănătate. Din RCA asiguratorii vor vira, nu ştiu, trimestrial, lunar, anual, în funcţie de cum se face această asigurare, o cotă parte care va fi utilizată pentru tratamentul victimelor accidentelor", preciza atunci fostul ministru.

Pacienţii cu venituri reduse vor beneficia de medicamente mai ieftine

Prin intermediul unui pachet social de servicii de sănătate din care fac parte şi pastilele cu preţuri sub 10 lei ce vor fi scoase de pe lista de compensate, pacienţii cu venituri mici vor putea beneficia de medicamente ieftine. Măsura a fost anunţată de Ministerul Sănătăţii la începutul lunii august.

"Temerea cu privire la faptul că persoanele vulnerabile sau persoanele cu venituri reduse nu vor mai avea acces la medicamentele ieftine, dar cu risc medical crescut, este nejustificată, deoarece proiectul de lege prevede că această categorie de persoane să primească, pe lângă pachetul de servicii de bază, care cuprinde servicii cu costuri mari şi un pachet social de servicii de sănătate din care fac parte şi medicamentele menţionate în comunicatul Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România", a declarat Vasile Cepoi.

Cei de la Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) spun că peste jumătate dintre medicamentele cu prescripţie medicală consumate, în România, în primul semestru din 2012, au preţuri sub 10 lei, iar excluderea lor de pe lista de medicamente compensate ar însemna "suprataxarea" indirectă a pacienţilor.

"Efectul imediat al excluderii medicamentelor cu preţuri sub 10 lei din lista de compensate va fi pe de o parte reducerea accesului la tratament pentru pacienţii cu venituri reduse, iar pe de altă parte majorarea pe termen mediu a cheltuielilor bugetare. Mai exact, pacienţii vor suporta costuri mai ridicate prin sistemul de coplată, iar statul va fi nevoit să deconteze medicamente mai scumpe", a afirmat Laurenţiu Mihai, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

În 2013, bugetul sănătăţii va fi cu mult sub media europeană

Sistemul de sănătate din România va avea de suferit şi în 2013 din cauza finanţării sub nivelul necesar, iar diferenţele faţă de statele dezvoltate se vor menţine.

"Din ce ştiu, bugetul sistemului sanitar rămâne cu o problemă. Finanţarea din PIB, chiar dacă a crescut, rămâne mult sub media UE de 8%, la noi fiind sub 4%. Mult sub media finanţării din UE. Bugetul nou nu îl decidem acum, ci îl va da noul Parlament", declara la jumătatea lunii noiembrie, actualul ministru al Sănătăţii Raed Arafat, în cadrul unei emisiuni televizate.

Contribuţia pentru sănătate ar putea creşte în anul următor, problema fiind în prezent la stadiul de discuţii.

"Ca să avem o contribuţie corectă ar trebui să ne întoarcem măcar la 6-7 la sută, cum era înainte. Dar aceasta este o discuţie generală, iar decizia este politică. Ar aduce câteva sute de milioane în plus. Nu ar fi impact mare pe persona, dar pentru sistem ar fi mare. În opinia mea, discutând la rece, ar putea fi o soluţie, dar nu s-a luat nicio decizie pentru a creşte finanţarea, unde ar putea fi aceasta", a precizat ministrul Sănătăţii.

Cum se pot majora veniturile medicilor

Creşterea veniturilor medicilor este avută în vedere în noua Lege a sănătăţii care ar urma sa prevadă creşterea independenţei spitalelor.
"Se caută soluţii pentru banii medicilor. În noua lege, prin independenţa spitalelor, îi pot plăti după performanţă. Dar în primul rând trebuie recunoaştere clară, trebuie un consens social. Şi alte ţări au avut această problemă. Am avut recent o discuţie în Iordania. Medicii plecau în ţările din Arabia Saudită şi ţările din Golf. Soluţia a fost că, peste noapte, salariile medicilor cei mai vânaţi peste hotare s-au triplat. Este vorba despre decizie politică, să se înţeleagă că noi avem monitorizarea FMI, să fim foarte atenţi. Deschidem recunoaşterea automată a calificărilor din SUA, Canada, Israel. Sunt români care vor de ani de zile să revină", a menţionat Raed Arafat.

O altă soluţie pentru majorarea veniturilor medicilor este că, după orele de program, să li se permită să consulte şi alte persoane în spitalele de stat.