Regimul chinez anunţă şi mai multă represiune împotriva etnicilor uiguri

În contextul în care Partidul Comunist Chinez încearcă să ţină sub control valul mortal de violenţe etnice din regiunea vestică Xinjiang, preşedintele chinez Xi Jinping a instituit un control mai strict al statului asupra religiei şi o relocare masivă a etnicilor uiguri în zonele din interiorul Chinei, unde aceştia vor putea fi „educaţi” şi vor putea lucra alături de chinezii etnici Han, grupul dominant al naţiunii, scrie vineri Reuters.
Andrei Pricopie
30.05.2014

alte articole

Gărzi paramilitare în faţa unei embleme a Partidului Comunist Chinez în Piaţa Tiananmen, 28 iunie 2011 în Beijing, China (Feng Li / Getty Images)
Andrei Pricopie
30.05.2014

În contextul în care Partidul Comunist Chinez încearcă să ţină sub control valul mortal de violenţe etnice din regiunea vestică Xinjiang, preşedintele chinez Xi Jinping a instituit un control mai strict al statului asupra religiei şi o relocare masivă a etnicilor uiguri în zonele din interiorul Chinei, unde aceştia vor putea fi „educaţi” şi vor putea lucra alături de chinezii etnici Han, grupul dominant al naţiunii, scrie vineri Reuters.

Vorbind la o reuniune a liderilor de la Beijing, Xi Jinping a declarat că partidul pe care îl conduce trebuie să stabilească "opinii corecte cu privire la patrie şi la naţiune "pentru toate etniile, astfel încât oamenii din toate grupurile să recunoască "marea patrie, naţiunea şi cultura chineză, precum şi calea socialistă cu caracteristici chineze".

Strategia PCC în regiunea Xinjiang

Xi a apărat politicile partidului implementate în Xinjiang, deşi aceste politici au dus la frustrare în rândul uigurilor, un grup etnic turc. În opinia grupurilor pentru drepturile omului şi a cercetătorilor din străinătate, neliniştea din regiune este generată de opresiunea culturală, de măsurile de securitate intruzive şi de valul de imigraţie a etnicilor Han.

"Practica a dovedit că strategia partidului nostru de guvernământ în Xinjiang este corectă şi trebuie menţinută pe termen lung. Trebuie să rămânem fermi şi încrezători în strategia noastră", a declarat Xi.

Politicile Partidului Comunist au inclus dezvoltarea în regiune a industriilor de resurse naturale, inclusiv petrol, gaze naturale şi extracţie de cărbune – o abordare economică de care beneficiază în mare parte etnicii Han – precum şi desfăşurarea de forţe de securitate pentru a suprima tensiunile etnice.

Totodată, oficialii au arestat intelectuali uiguri moderaţi, cel mai important dintre ei fiind Ilham Tohti, un profesor universitar de la Beijing, care a revendicat politici guvernamentale mai echitabile şi un dialog mai mare între etnicii uiguri şi Han. Ilham Tohti a fost acuzat în februarie de incitare la separatism.

Partidul a încurajat, de asemenea, migrarea masivă a chinezilor Han în Xinjiang, astfel încât chinezii Han domină acum cele mai multe industrii locale.

Xi Jinping a subliniat că trebuie încurajată migraţia inversă: statul ar trebui să trimită uigurii în regiunile Han din China pentru educaţie şi muncă, în vederea "îmbunătăţiri înţelegerii reciproce între diferite grupuri etnice şi consolidarea relaţiilor dintre ei".

Liderul PCC a mai vorbit vag despre o "politică specială", pe care a planificat-o pentru a fi implementată în partea de sud a Xinjiang, care este populată într-o proporţie mare de uiguri conservatori. Această politică, susţine el, ar fi concepută la cel mai înalt nivel al statului şi ar folosi "măsuri speciale" pentru "a face faţă situaţiilor speciale".

Controlul PCC declanşează frustrarea uigurilor

Acest tip de politică de promovare a migraţiei interne a uigurilor şi a angajării acestora în cadrul companiilor etnicilor Han a fost un factor important în declanşarea unei serii de revolte violente în capitala regională Urumqi, în iulie 2009. Ca urmare a violenţelor de atunci, aproximativ 200 de oameni au murit, peste 1.600 au fost răniţi şi alte sute au fost arestaţi.

În remarcile sale, Xi Jinping a accentuat întărirea controlului PCC asupra religiei, adăugând că oficialii "ar trebui să se concentreze pe crearea unei echipe de oameni religioşi patriotici şi să ia măsuri eficiente de îmbunătăţire a calităţii persoanelor din cercurile religioase". Creştinii, tibetanii şi practicanţii Falun Gong au simţit şi ei implicarea Partidul Comunist Chinez în "îmbunătăţirea" parcursului lor spiritual.

Xi Jinping a accentuat întărirea controlului PCC asupra religiei, adăugând că oficialii "ar trebui să se concentreze pe cultivarea unei echipe de oameni religioşi patriotici şi să ia măsuri eficiente de îmbunătăţire a calităţii persoanelor din cercurile religioase".

Cele mai recente violenţe din Xinjiang au avut loc pe 22 mai, când atacatorii au condus două maşini într-o piaţă aglomerată unde erau chinezi Han şi au aruncat explozibili artizanali din maşini. Cel puţin 39 de persoane au fost ucise şi 94 au fost rănite. Maşinile au explodat şi patru atacatori au murit la locul faptei, iar o a cincea persoană a fost reţinută. Potrivit mass-mediei chineze, toţi cinci erau uiguri.

La 1 martie, cinci persoane din Xinjiang au declanşat un atac cu cuţite într-o staţie de tren în oraşul Kunming din sud-vestul Chinei, care s-a soldat cu cel puţin 29 de victime şi 140 de răniţi. Ofiţerii de securitate au ucis patru dintre atacatori şi au arestat o persoană, conform rapoartelor oficiale de ştiri.

Regiunea a înregistrat sute de astfel de atacuri ale etnicilor uiguri, care de cele mai multe ori s-au transformat în tragedii de proporţii.

Acelaşi tipar şi în Tibet

O situaţie similară se înregistrează şi în Tibet, unde grupurile de drepturile omului acuză Partidul Comunist Chinez de implementarea unei politici de persecuţie sistematică ce vizează cultura, religia, limba, mediul şi comiterea unei game largi de abuzuri extrem de grave în regiune.

Deşi tibetanii nu au adoptat un mod violent de a răspunde presiunilor, în ultimii trei ani, peste 120 dintre ei şi-au dat foc în semn de protest faţă de această politică a PCC.

Paradoxal, PCC susţine că a „eliberat”, în 1950, regiunea himalayană de sub „jugul” unei teocraţii brutale şi de atunci a pornit o amplă campanie guvernamentală de suprimare a minorităţii tibetane.

La sfârşitul anului trecut, Comisia Organizaţiei Naţiunilor Unite s-a întrunit la Geneva, iar reprezentanţii PCC au afirmat că partidul nu intenţionează să-şi modifice politica în Tibet, care a permis guvernului de la Beijing, să înregistreze „progrese fără precedent”.

„În prezent, Tibetul se dezvoltă pe plan economic, înregistrează progrese politice, are o cultură înfloritoare, o societate armonioasă şi un mediu înconjurător propice. Poporul său este fericit şi sănătos”, au declarat oficialii PCC.

Declaraţia a stârnit indignarea tibetanilor aflaţi în exil şi a grupurilor de apărare a drepturilor omului care acuză PCC că, de fapt, „loveşte cu piciorul” în cultura, religia, limba şi mediul tibetanilor şi comite abuzuri extrem de grave în regiune. Ei au subliniat faptul că au fost arestate sute de persoane şi că Tibetul este închis pentru observatorii externi din anul 2008, când cel puţin 200 de oameni şi-au pierdut viaţa într-o revoltă împotriva regimului chinez.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor