Rusia ar plănui o catastrofă ecologică la Herson care ar afecta grav Turcia, România şi Bulgaria [Document interceptat]

De la eliberarea Hersonului, trupele ruse au adoptat o strategie de lovituri sistematice asupra oraşului pentru a teroriza populaţia locală. Începând cu luna noiembrie, în centrul regional domneşte un adevărat iad din cauza atacurilor constante cu drone şi artilerie. Potrivit Forţelor de Apărare ale Ucrainei, doar în luna octombrie au fost înregistrate peste 9.000 de lovituri ale dronelor FPV în direcţia Herson.

Criminalii de război vânează deliberat civili: zboară prin ferestrele caselor, atacă oameni pe străzi, vizează microbuze, ambulanţe, echipaje de salvare şi misiuni umanitare. În plus, ocupanţii trag zilnic 1.500–1.600 de lovituri de artilerie asupra regiunii Herson, iar numărul loviturilor cu bombe aeriene ghidate a crescut de la 250 în septembrie la peste 550 în octombrie. După ce nu au reuşit să cucerească oraşul prin forţă, Rusia a pregătit o crimă de război de o brutalitate extraordinară împotriva civililor.

Potrivit publicaţiei Kanal24, dacă agresorul nu este oprit, vor fi resimţite consecinţe catastrofale în întreaga regiune a Mării Negre.

Redacţia amintită susţine că a intrat în posesia unui un ordin de luptă interceptat de la grupul de hackeri „256 Cyber Assault Division”, conform căruia unităţi ale armatei ruse se pregătesc să intensifice crimele de război de amploare în Herson. Documentul a fost găsit în corespondenţa de serviciu a maiorului Aleksei Iaţenko din Divizia 98 Aeropurtată.

Corespondenţa ofiţerului indică faptul că Moscova nu doreşte doar să transforme un oraş mare într-un pământ pârjolit, ci şi să creeze o catastrofă ecologică de mare amploare, care va fi resimţită în Turcia, România şi Bulgaria.

Ruşii au planuri ambiţioase de a traversa Niprul

O analiză a corespondenţei şi a stocării în cloud a lui Iaţenko arată că maiorul serveşte în armata de ocupaţie ca soldat mobilizat în Regimentul 331 Paraşutişti, care aparţine Diviziei 98 Aeropurtate.

Înainte de a fi redislocată în regiunea Herson, această divizie a participat mult timp la lupte în Donbas: înainte de Ciasiv Iar, a fost implicată în bătălia sângeroasă pentru Bahmut, unde tactica rusă a presupus distrugerea completă a oraşului.

La începutul toamnei 2025, regimentul din cadrul diviziei a fost transferat în direcţia Herson, după cum au raportat analiştii Institutului pentru Studiul Războiului. Prin urmare, este pe deplin posibil ca înaltul comandament politico-militar al Rusiei să fi decis să desfăşoare acest grup pe malul stâng al Niprului datorită experienţei sale în distrugerea infrastructurii şi transformarea unei mari aglomerări urbane în pământ pârjolit.

Potrivit documentelor din emailul lui Iaţenko, ocupanţii plănuiesc să traverseze Niprul şi să captureze microdistrictul Korabel. Motivul este că, potrivit hărţilor sovietice folosite de invadatorii ruşi, această zonă rezidenţială este situată pe Insula Carantina.

Simultan cu operaţiunile de asalt, ruşii intenţionează să intensifice atacurile asupra infrastructurii energetice şi a facilităţilor de tratare a apei din centrul regional folosind drone de atac şi rachete balistice.

Şi, în timp ce planurile inamicului de a traversa Niprul par destul de ambiţioase şi efemere, intenţia lor de a intensifica atacurile aeriene asupra oraşului este mai mult decât ameninţătoare.

Atacurile ruseşti ar putea face oraşul nelocuibil

Potrivit analiştilor ISW, Rusia nu are suficiente forţe pentru a captura Herson. Totuşi, obiectivul Rusiei este distrugerea completă a infrastructurii critice a oraşului pentru a-l face complet nelocuibil. Aceasta face parte dintr-un scenariu deja testat, iar Administraţia Militară Regională Herson a avertizat despre asemenea planuri încă din 2024.

După ce ruşii au distrus Centrala Hidroelectrică Kahovka şi din cauza bombardamentelor constante, sistemele de energie şi tratare a apei ale oraşului funcţionează la limita capacităţilor. Chiar şi acum, apele uzate netratate şi parţial tratate depăşesc concentraţiile maxime admise de mineralizare, cloruri şi fosfaţi de 1,2–4,2 ori, potrivit unui articol ştiinţific al Svetlanei Skok de la Universitatea Agrară şi Economică de Stat din Herson. Apa râului Nipru în zona afectată de evacuările din Herson este clasificată drept „foarte murdară” şi „extrem de murdară”.

Potrivit experţilor, distrugerea centralei termice din Herson şi a reţelelor de distribuţie a energiei va declanşa un „efect de domino”: oprirea alimentării cu energie electrică va întrerupe alimentarea staţiilor de pompare a apei, staţiilor de pompare a apelor uzate şi instalaţiilor de tratare în câteva minute.

Aceasta va însemna, în special, oprirea ridicării a 100–110 m³ de apă pe zi din puţurile arteziene şi pierderea accesului la alimentarea cu apă pentru locuitori. Înseamnă, de asemenea, că instituţiile medicale nu vor putea efectua operaţii, steriliza instrumente sau realiza dializă.

Oprirea staţiilor de pompare a apelor uzate va face ca rezervoarele colectoare să se umple în 6–12 ore, deoarece apele uzate nu vor mai ajunge la staţiile de epurare.

Ca urmare, secţiunile gravitaţionale ale sistemului de canalizare se vor revărsa şi vor exploda prin conducte, dintre care 70% sunt în stare proastă. Aceasta se datorează a doi factori: infrastructură depăşită şi uzată, precum şi imposibilitatea reînnoirii acesteia. Bombardamentele continue din februarie 2022 au făcut chiar şi reparaţiile de urgenţă extrem de periculoase, ca să nu mai vorbim de întreţinerea preventivă şi restaurarea sistemului critic deteriorat.

Distrugerea staţiei de epurare Komîşani (cu o capacitate de 250 de mii m³/zi) va duce la deversarea directă a apelor uzate netratate în Nipru. Încetarea purificării biologice va duce la eliberarea directă de materie organică, agenţi patogeni şi metale grele în estuarul Nipru–Bug.

Estuarul Nipru–Bug — un ecosistem unic de peste 800 km², unde apa dulce a Niprului se amestecă cu apa sărată a Mării Negre. Este o zonă critică pentru locurile de depunere a icrelor, rutele migratoare ale speciilor marine şi filtrarea naturală a apei de către biofiltre (midii, stridii).

Consecinţele contaminării pot duce la:

• distrugerea locurilor de depunere a icrelor şi pierderea unei generaţii de peşti;

• moartea biofiltrelor naturale (potrivit oamenilor de ştiinţă, după distrugerea CHE Kahovka, salinitatea scăzută şi toxicitatea ridicată au redus populaţia de midii în unele zone din Marea Neagră cu 50%);

• contaminarea toxică a sedimentelor de pe fund cu metale grele, ceea ce experţii consideră o bombă cu ceas pentru ecosistem;

• eutrofizare (îmbogăţire excesivă a apei cu nutrienţi).

Marea Neagră ar putea deveni lipsită de peste în câţiva ani

Un factor critic în consecinţele de amploare ale dezastrului este proximitatea Hersonului de Marea Neagră. În 2023, distrugerea CHE Kahovka a provocat deja daune grave zonei acvatice. Oamenii de ştiinţă au înregistrat o scădere bruscă a salinităţii apei şi înflorirea acesteia din cauza pătrunderii unor cantităţi mari de microorganisme.

Ruşii adună de mult timp date privind algele toxice ale Mării Negre, în special mecanismele şi consecinţele înfloririlor bruşte ale acestora.

Unul dintre scopurile aruncării în aer a barajului Kahovka a fost tocmai provocarea unei înfloriri toxice a algelor şi contaminarea coastelor ţărilor NATO, lucru discutat deschis de aceştia. Apele otrăvite ale Niprului nu vor ajunge pe coasta rusă sau în Crimeea ocupată. Sistemul de curenţi din Marea Neagră formează aşa-numitele „ochelarii lui Knipovich”: două cicluri care se rotesc în sens antiorar în părţile de vest şi de est ale mării. În plus, Marea Neagră se caracterizează printr-un schimb slab de apă între straturile de suprafaţă şi cele adânci, ceea ce duce la acumularea toxinelor şi la o eliminare lentă a acestora din stratul de suprafaţă. Apele contaminate încărcate cu toxine vor fi transportate spre coastele României, Bulgariei şi Turciei.

Din fericire, în 2023, scenariul cel mai rău nu s-a produs deoarece CHE Kahovka se află departe în amonte pe Nipru. Hersonul, însă, este aproape în zona marină. Ca urmare, drumul spre contaminare poate fi mult mai scurt.

Şi nu este vorba doar despre apele uzate. În condiţiile unei concentraţii ridicate, fenomenul „înfloririi algelor din Marea Neagră” va duce la dezvoltarea cianobacteriilor. Există aproximativ douăzeci de specii de cianobacterii în Marea Neagră care eliberează toxine periculoase. Aceste alge verde-albăstrui se pot înmulţi brusc (aşa-numita înflorire a apei) şi elibera cantităţi mari de toxine atunci când apa este poluată cu materie organică. De exemplu, alga verde-albăstruie Microcystis aeruginosă eliberează toxine care afectează ficatul şi sistemul nervos. Deversările de ape uzate menajere, agricole şi industriale sunt unele dintre principalele cauze care provoacă înflorirea apei, iar înflorirea în sine are un impact semnificativ negativ asupra sănătăţii umane, pescuitului, acvaculturii etc.

Toxinele eliberate în timpul înfloririi apei din Marea Neagră pot cauza pierderi economice semnificative în ţările de coastă. Motivele principale includ contaminarea fructelor de mare, creşterea morbidităţii şi falimentul şi închiderea întreprinderilor de acvacultură. De exemplu, un colaps complet al pescuitului comercial în regiune ar putea avea loc în 2–3 ani.

Toate aceste consecinţe pot afecta nu doar Ucraina, ci şi statele membre NATO, ca parte a „războiului hibrid” al Rusiei împotriva Uniunii Europene.

Aliatul Ucrainei, România, va fi prima care va suferi, deoarece zona mării adiacentă Deltei Dunării primeşte poluare în două moduri: direct de la Dunăre şi prin curenţi marini din apele ucrainene:

• Calcanul, chefalul şi guvizii – specii care migrează din apele ucrainene – vor deveni nesigure pentru consum din cauza acumulării de metale grele în ţesuturile peştilor. Din acest motiv, industria pescuitului din România va pierde anual 50–100 de milioane de euro.

• Plajele din Constanţa, Mamaia şi Venus-Mangalia pot deveni poluate din cauza algelor toxice şi a „mareelor roşii”, ceea ce va afecta turismul şi va duce la pierderi de 200–400 de milioane de euro pe an.

• Fermele de midii din Delta Dunării pot dispărea complet, deoarece aceste moluşte filtrează apa şi acumulează toxine. Experţii estimează exporturile de midii ale României la aproximativ 30 de milioane de euro anual.

Anterior, Ucraina ar fi putut salva Marea Neagră şi ţările vecine chiar şi într-o situaţie ecologică atât de extremă. În cazul deversării masive de ape uzate netratate, acestea ar fi putut fi „diluate” prin eliberarea controlată de apă din rezervoarele din amonte. Totuşi, după distrugerea CHE Kahovka de către loviturile cu rachete ruseşti şi avarierea barajului DniproHES din Zaporojie, acest lucru nu mai este posibil. Singura modalitate de a preveni o catastrofă ecologică este oprirea agresorului înainte de a fi prea târziu.