Dalai Lama: China este o mare naţiune, dar PCC este un sistem politic nociv

Liderul spiritual exilat al Tibetului, Dalai Lama, a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe la Washington Naţional Cathedral, că poporul chinez are nevoie de mai multă libertate şi mai puţină cenzură din partea guvernului.

Dalai Lama a ajuns joi în Statele Unite şi s-a întâlnit cu liderii Congresului american, iar vineri a avut o întrevedere la Casă Albă cu Barack Obama. Preşedintele american şi-a reiterat sprijinul său puternic faţă de tradiţiile culturale şi religioase din Tibet şi a lăudat abordarea non-violentă a lui Dalai Lama pentru o mai mare autonomie tibetană.

Anterior întâlnirii, purtătorul de cuvânt al Consiliului Securităţii Naţionale la Casa Albă, Caitlin Hayden, a informat că preşedintele american îl va întâlni pe Dalai Lama în calitate de lider religios şi cultural respectat pe plan internaţional, în semn de îngrijorare faţă de gravele încălcări ale drepturilor omului comise de către China. Anticipând reacţia virulentă a Chinei, oficialii americani au mai precizat că privesc Tibetul ca pe o parte a Chinei şi nu susţin independenţa acestei regiuni.

China l-a acuzat pe Obama că l-a lăsat pe Dalai Lama să se folosească de Casa Albă pentru a promova activităţile anti-chineze. Înainte de întâlnire, purtătoarea de cuvânt a ministerului chinez de externe, Hua Chunying, a afirmat că întâlnirea reprezintă „o interferenţă serioasă în politica internă a Chinei".

Ulterior, vicepremierul chinez de Externe, Zhang Yesui, l-a convocat vineri pe Însărcinatul american cu Afaceri la Beijing, Daniel Kritenbrink, pentru a protesta faţă de întâlnirea între Barack Obama şi Dalai Lama, subliniind că o astfel de acţiune va aduce atingeri grave cooperării şi relaţiilor dintre China şi Statele Unite şi a făcut apel către SUA "să înceteze să intervină în afacerile interne ale Chinei", în special în problema tibetană: "Problema tibetană aparţine Chinei, iar Statele Unite nu au dreptul să intervină".

Dalai Lama a numit China o "mare naţiune", dar a descris sistemul politic drept unul "nociv", dăunător pentru dezvoltarea creativităţii individuale, adăugând că este îngrijorat de faptul că oamenii de rând, săraci, au dificultăţi să îşi rezolve problemele prin intermediul sistemului judiciar chinez.

Când cineva din public l-a întrebat pe Dalai Lama de ce China se opune vizitei sale la Washington, el a replicat: „Întrebaţi-i pe ei”.

Dalai Lama, numit de partidului comunist „un lup în blană de oaie” neagă acuzaţiile potrivit cărora ar fi un separatist tibetan. Liderul tibetan a subliniat că acceptă guvernarea chineză şi că vrea doar vrea mai multă autonomie pentru tibetani şi drepturi ale omului, o autonomie reală care să le permită acestora să-şi păstreze cultura şi tradiţiile milenare. Dalai Lama a negat, de asemenea, afirmaţia PCC că ar încuraja separatiştii tibetani să se autoincendieze în semn de protest.

Liderul spiritual şi politic al Tibetului face frecvent turneuri în Occident pentru a susţine nonviolenţa şi moralitatea. Tibetul, zonă cu tradiţii spirituale milenare, a fost anexat Chinei în 1951. În 1950, dictatorul comunist al Chinei, Mao Zedong a invadat Xinjiang, iar în 1951, a invadat Tibetul, dublând astfel teritoriul Republicii Populare Chineze.

Mao a impus "reforme democratice" în întregul Tibet, confiscând proprietăţile şi supunând mii de oameni la "sesiuni de luptă", în cadrul cărora victimele erau torturate şi ucise în public.

De-a lungul deceniilor de ocupaţie chineză, peste un milion de tibetani au murit şi mai mult de 6.000 de mănăstiri au fost jefuite şi rase de pe faţa pământului pe măsură ce China a distrus sistematic civilizaţia budistă antică. În 1959, Dalai Lama, pe atunci în vârstă de 24 de ani, a fugit de teroarea comunistă în India, împreună cu mii de refugiaţi tibetani.

Propaganda comunistă pretinde că Partidul a „eliberat” în 1950 regiunea himalayană de sub „jugul” unei teocraţii brutale.

„În prezent, Tibetul se dezvoltă pe plan economic, înregistrează progrese politice, are o cultură înfloritoare, o societate armonioasă şi un mediu înconjurător propice. Poporul său este fericit şi sănătos”, au declarat recent reprezentanţii PCC Comisiei Organizaţiei Naţiunilor Unite, adăugând că „dezvoltarea Tibetului nu poate fi disociată de această cale justă”.

Declaraţia este într-un contrast total cu ceea ce pretind tibetani şi grupurile de apărare a drepturilor omului, care acuză China de abuzuri grave în regiune. Mai mult decât atât, în ultimii trei ani peste 120 de tibetani şi-au dat foc în semn de protest faţă de politica represivă a PCC. Tibetanii sunt victimele unei campanii brutale de represiune a culturii, religiei, limbii şi mediul acestora, iar Beijing-ul a implementat măsurile de securitate intruzive în timp ce valuri peste valuri de chinezi etnici Han au fost trimişi în cele regiune.

În prezent, pe numele fostului preşedinte chinez Jiang Zemin, a fostului premier Li Peng şi altor trei foşti lideri ai Partidului Comunist Chinez au fost emise mandate internaţionale de arestare, pentru genocid, tortură şi crime împotriva umanităţii în Tibet. Pe lângă crimele împotriva tibetanilor, Jiang Zemin este cunoscut şi pentru orchestrarea genocidului împotriva practicanţilor Falun Gong, o practică spirituală străveche predată în China de maestrul Li Hongzhi, ce îşi propune să reînvie valorile morale şi tradiţiile spirituale milenare ale poporului chinez.