Zelenski: Ucraina nu poate accepta un armistiţiu care să lase Rusia liberă să lovească din nou

Ucraina nu poate accepta nicio formulă de încetare a focului negociată între SUA şi Rusia care i-ar permite Rusiei „să revină cu o a treia invazie”, a declarat marţi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit POLITICO.

În timpul primei sale vizite în Irlanda ca preşedinte, Zelenski a primit un sprijin deplin din partea şefului guvernului irlandez, Micheal Martin, care a stat alături de el şi l-a criticat dur pe Vladimir Putin.

„Putin a arătat o indiferenţă completă faţă de valoarea vieţii umane şi faţă de legile şi normele internaţionale. Nu trebuie să i se permită niciodată să reuşească, a spus Martin la conferinţa lor de presă comună.

Vizita fulger a lui Zelenski la Dublin — unde a primit şi o ovaţie în picioare din partea camerelor reunite ale parlamentului şi s-a întâlnit cu noua preşedintă a Irlandei, critică faţă de NATO, Catherine Connolly — a coincis cu reluarea discuţiilor de la Moscova între Putin şi Steve Witkoff, trimisul special al preşedintelui american Donald Trump.

Zelenski a spus că a vorbit luni cu Witkoff şi că se aştepta la un apel de informare după discuţii marţi seara — dar a temperat speranţele de a ajunge rapid la un acord care să pună capăt definitiv atacurilor Rusiei asupra ţării sale.

Preşedintele ucrainean a respins ca nerealist orice acord propus care nu include garanţii de securitate clare din partea atât a SUA, cât şi a aliaţilor europeni, un angajament pe care Trump pare reticent să îl ofere.

„Trebuie să oprim războiul astfel încât peste un an Rusia să nu revină cu o a treia invazie”, a spus el, făcând referire la anexarea Crimeei şi a unor părţi din estul Ucrainei în 2014, precum şi la atacul pe scară largă asupra Ucrainei lansat în 2022.

Martin a declarat că transformarea oricărei încetări a focului într-una permanentă ar necesita, printre altele, ca Rusia să plătească un preţ punitiv pentru costurile reconstrucţiei Ucrainei după război. Asta ar însemna, a spus el, aprobarea planului Comisiei Europene de a accesa fondurile ruseşti îngheţate, depozitate în mare parte în Belgia. Martin şi-a exprimat speranţa că Belgia îşi va retrage obiecţiile la următorul Consiliu European din această lună.

„Când Carta ONU este încălcată într-un mod atât de brutal”, a spus Martin, referindu-se la invazia rusă, „trebuie să existe o descurajare a unui asemenea comportament. Trebuie să existe o tragere la răspundere a agresorului care a provocat o asemenea devastare.”

„Există o chestiune foarte practică legată de enormitatea reconstrucţiei Ucrainei şi de costul acesteia, şi de cine va plăti pentru asta. Nu poate fi doar contribuabilul european. Nu Europa a început acest război”, a subliniat Martin.

Dar Irlanda — o naţiune militar neutră, care va deţine preşedinţia rotativă a UE în a doua jumătate a lui 2026 — a folosit vizita lui Zelenski pentru a-şi spori propriul sprijin financiar pentru Ucraina.

Martin a semnat un acord cu Ucraina prin care se angajează să ofere încă 100 de milioane de euro pentru echipamente militare neletale, inclusiv pentru deminare, şi 25 de milioane de euro pentru a ajuta la reconstruirea utilităţilor energetice asediate ale Ucrainei. Irlanda, care nu e membră NATO şi nu are aproape nicio industrie de apărare proprie, a refuzat să ofere finanţare pentru achiziţionarea de armament.

Irlanda, o ţară cu 5,4 milioane de locuitori, găzduieşte şi peste 80.000 de refugiaţi ucraineni — dar, contrar tendinţei mai largi de sentiment anti-imigraţie, reduce sprijinul pentru locuinţe şi ajutoare sociale oferit acestora din urmă din 2022.

Zelenski a spus că nu este preocupat de nivelul sprijinului irlandez şi e recunoscător că acesta este oferit în continuare.

„Nu este vorba despre dimensiunea asistenţei. Este vorba despre alegere”, a spus el.