Proteinele din sânge pot prezice riscul de apariţie a mai mult de 60 de boli

Peste 60 de boli pot fi prezise doar analizând proteinele din sânge, potrivit unui studiu publicat luni. Aceste proteine au oferit predicţii mai precise pentru 52 din 67 de boli decât testele clinice actuale.

„Măsurarea unei proteine pentru un motiv specific, cum ar fi troponina pentru diagnosticarea unui atac de cord, este o practică clinică standard. Suntem extrem de încântaţi de oportunitatea de a identifica noi markeri pentru screening şi diagnostic din miile de proteine care circulă şi care pot fi măsurate acum în sângele uman”, a declarat într-un comunicat de presă autorul principal, profesorul Claudia Langenberg, director al Precision Healthcare University Research Institute de la Queen Mary University of London.

Cercetătoarea postdoctorală Julia Carrasco-Zanini-Sanchez, care este şi primul autor al studiului, a declarat pentru The Epoch Times că studiul a fost determinat de cercetările anterioare ale echipei sale privind o boală legată de controlul deficitar al glucozei.

„[Afecţiunea] este practic o formă de prediabet pe care o puteţi detecta doar atunci când faceţi ceea ce se numeşte un test de toleranţă orală la glucoză, dar nu prin HBA1c (testarea glicemiei) sau testarea glicemiei pe nemâncate. Am început să lucrăm cu proteomica (studiul pe scară largă al proteinelor) pentru a încerca să dezvoltăm un test ... pentru a prezice rezultatul acestui test de toleranţă orală la glucoză fără a fi nevoie să îl efectuăm, deoarece nu se face în mod obişnuit în practica clinică”, a spus ea.

Carrasco-Zanini-Sanchez a declarat că studiul lor anterior i-a determinat să se întrebe dacă alte boli ar putea fi prezise cu ajutorul proteinelor.

Ea a spus că modelul lor actual prezice dezvoltarea bolii în termen de 10 ani.

„[Zece ani] este un termen cam lung pentru unele dintre bolile pe care le studiem ... un termen de predicţie de trei sau cinci ani ar fi un pic mai relevant. Cu toate acestea, datele nu sunt încă suficient de mari, motiv pentru care ... toate acestea sunt antrenate pentru incidente pe 10 ani”, a declarat primul autor.

Julia Carrasco-Zanini-Sanchez, care şi-a făcut doctoratul în proteomică, a declarat pentru The Epoch Times că speră ca testele proteomice ale studiului să fie utilizate pentru a depista populaţiile specializate care prezintă cel mai mare risc pentru boala în cauză, mai degrabă decât întreaga populaţie.

Identificarea a 52 de boli

Studiul, publicat în Nature Medicine, a folosit date din UK Biobank şi a analizat peste 3.000 de proteine diferite din sânge pentru 218 boli diferite.

Peste 40 000 de persoane au fost recrutate pentru a li se lua o probă de sânge în vederea analizei proteomice.

Aceste persoane au fost apoi urmărite timp de 10 ani prin intermediul dosarelor lor electronice de sănătate pentru a vedea ce boli vor dezvolta.

Pentru cei care au sfârşit prin a dezvolta diverse boli, prin studierea nivelurilor de proteine pe care le aveau în urmă cu 10 ani, cercetătorii au determinat semnăturile proteice pentru peste 60 de boli.

Fiecare semnătură proteică este alcătuită din cinci până la 20 de proteine diferite.

Cercetătorii au dezvoltat un model clinic pentru a prezice riscul de apariţie a diferitelor boli, care includea informaţii precum vârsta, sexul şi indicele de masă corporală, printre alţi factori.

Pe lângă acest model, ei au adăugat semnătura proteică, biomarkerii bolii sau scorurile de risc genetic pentru a crea alte trei modele şi au comparat rezultatele.

Cu modelul semnăturii proteice, autorii au constatat îmbunătăţiri semnificative ale predicţiilor pentru 52 de boli. Acestea includ boala celiacă, cardiomiopatia dilatativă, ciroza hepatică, mielomul multiplu, BPOC, demenţa, boala Sjögren şi cancerul de prostată, printre altele.

Autorii au subliniat că modelul biomarker pentru cancerul de prostată, care este în prezent depistat prin măsurarea antigenului prostatic specific al unei persoane, a fost depăşit de modelul lor de semnătură proteică.

Ei au identificat, de asemenea, anumite proteine care prezic doar o boală; de exemplu, membrul 17 al superfamiliei receptorilor TNF, o proteină responsabilă de dezvoltarea celulelor B, a fost foarte specifică pentru prezicerea mielomului multiplu.

Model bazat pe un singur eşantion

Probele de sânge ale participanţilor au fost prelevate o singură dată la începutul studiului. Rezultatele lor medicale au fost urmărite timp de 10 ani prin intermediul dosarelor electronice de sănătate.

Carrasco-Zanini-Sanchez a spus că este puţin probabil ca nivelurile de proteine din sânge să se schimbe prea drastic.

„Nu există atât de multe studii cu eşantioane proteomice repetate. Dar cele care există arată că există niveluri destul de stabile sau măsurători stabile ale proteinelor. Variaţiile foarte mari sunt asociate mai ales cu modificări ale factorilor de risc sau ale mediului care, în sine, vă pot predispune la o altă boală.”

Carrasco-Zanini-Sanchez şi-a imaginat că testul lor ar putea ajuta medicii să judece mai bine diagnosticarea şi tratarea grupurilor cu risc ridicat.

„Dacă ne gândim la screening-ul întregii populaţii [pentru boala celiacă] ... aproximativ o persoană din 100 de persoane va ajunge, practic, să dezvolte boala celiacă”, a spus ea, adăugând că este posibil să fie necesară testarea multor persoane pentru a ajuta o singură persoană.

Cu toate acestea, în anumite grupuri de populaţie, cum ar fi cei cu boli autoimune, riscurile lor de a dezvolta boala celiacă sunt mai mari.

„Acesta este un fel de cadru general în care ne imaginăm. Este vorba doar despre găsirea populaţiei potrivite în care aţi aplica acest tip de test în mod realist", a spus ea.

Primul autor a declarat că medicii din Statele Unite ar putea, de asemenea, să utilizeze testul proteomic pentru a depista bolile propriilor pacienţi în timpul controalelor.