Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării [video]

Klaus Iohannis
Klaus Iohannis (Epoch Times România)
Se încarcă player-ul...

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a vorbit luni, în plenul Parlamentului, despre noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, intitulată "O Românie puternică în Europa şi în lume". Vă prezentăm discursul său integral:

"Una dintre primele mele promisiuni, făcute chiar de la această tribună, a fost aceea că voi prezenta Parlamentului, în termen de 6 luni de la preluarea mandatului, Strategia Naţională de Apărare a Ţării. Dincolo de obligaţia legală, a fost şi un angajament personal. Am ţinut să avem Strategia Naţională de Apărare gata la timp, pentru a respecta legea, pentru a onora o promisiune şi pentru a oferi cât mai repede României şi românilor o viziune în domeniul securităţii naţionale. Dar mai ales am dorit ca acest lucru să nu se întâmple oricum. Ci prin dialog şi consens.

De aceea, procesul elaborării şi definitivării Strategiei a inclus consultarea cu specialişti şi cu reprezentanţi ai instituţiilor cu atribuţii în domeniu, ai societăţii civile, mediului academic şi partidelor politice. Toate acestea sunt, cred eu, o dovadă de normalitate. România va regăsi treptat acea normalitate care pleacă de la lucruri simple: de la a respecta un termen dat de lege, de la a prefera dialogul conflictului şi de la a renunţa la mizele mici pe subiecte mari.

Strategia Naţională de Apărare revine în obligaţia legală a Preşedintelui României. Acest document nu este însă şi nu trebuie să fie un act de voinţă al unei persoane, nici al câtorva instituţii. Strategia Naţională de Apărare e mult mai mult decât atât. Este o declaraţie pe care România o face. Ea îşi propune să răspundă unor nevoi şi aşteptări şi priveşte deopotrivă statul, societatea şi cetăţeanul. Prin obiectivele şi conţinutul său, Strategia Naţională de Apărare se referă, de fapt, la apărare şi securitate naţională în ansamblu, iar cele două concepte merg împreună. Societatea românească are nevoie de o Strategie Naţională de Apărare care răspunde unei realităţi complexe. De aceea, lipsa de claritate terminologică a legislaţiei în domeniu şi necorelarea ei nu poate reprezenta un obstacol în calea unui document cuprinzător şi adecvat. Pasul următor necesar ar fi construirea unui cadru legislativ coerent şi funcţional, pentru a introduce mai multă rigoare şi claritate în perspectiva elaborării Strategiilor ulterioare, dar şi a strategiilor sectoriale ce decurg de aici.

România puternică în Europa şi în lume - acesta este viitorul pe care îl construim şi viziunea pe care am întemeiat Strategia Naţională de Apărare. România puternică este o naţiune de cetăţeni, ale căror drepturi şi libertăţi sunt apărate. Un stat puternic îşi respectă şi protejează cetăţenii. Nu întâmplător am inclus printre interesele naţionale de securitate «protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale tuturor cetăţenilor şi garantarea siguranţei lor». România este puternică dacă instituţiile democratice sunt puternice şi dacă cetăţenii noştri se simt reprezentaţi şi serviţi de ele. Oriunde s-ar afla ei, cetăţenii României trebuie să aibă experienţa că autorităţile au grijă de ei, că sunt capabile să le asigure securitatea în ţară sau să le ofere garanţii juridice şi protecţie diplomatică în străinătate.

O Românie puternică ştie să-şi protejeze valorile, bunurile naţionale şi resursele şi să apere acele lucruri care o fac unică. Prezervarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi natural, precum şi încurajarea responsabilă a domeniilor de excelenţă, ca modalităţi de promovare a propriei identităţi, reprezintă obiective naţionale de securitate. România puternică înseamnă şi un stat care contribuie la democraţie şi libertate, la menţinerea securităţii colective împreună cu aliaţii săi. Înseamnă o ţară credibilă într-un context delicat, în care au fost puse la îndoială principii de drept internaţional ce păreau deja consacrate.

Evoluţiile din regiune au readus în atenţie îndeplinirea misiunii fundamentale a NATO, aceea de apărare colectivă. Astăzi securitatea naţională nu mai poate fi asigurată individual de niciun stat. Evenimentele recente din regiune, dar şi creşterea impactului unor ameninţări precum cele cibernetice sau terorismul, ne-au demonstrat că securitatea nu e un dat de la sine înţeles şi că trebuie să investim în ea încredere, resurse şi credibilitate. Consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, întărirea profilului României în NATO şi UE, aprofundarea cooperării cu statele vecine şi cu cele din flancul estic al NATO şi intensificarea cooperării regionale se numără printre obiectivele naţionale de securitate pe care Strategia le afirmă. Garantul principal al securităţii României este Alianţa Nord-Atlantică.

România este la rândul ei puternică într-o Alianţă Nord Atlantică puternică şi într-o Uniune Europeană puternică. Angajamentul tuturor partidelor politice de a creşte bugetul pentru apărare la 2% până în 2017 este semnalul că România înţelege cerinţele momentului şi îşi asumă responsabilitatea de a fi un furnizor de securitate, nu doar un beneficiar, o ţară care proiectează securitate şi stabilitate în zonă. Pe lângă apartenenţa noastră la NATO, trebuie să dovedim că avem capabilităţile necesare pentru a participa la apărarea colectivă.

Pornind de la schimbările de paradigmă la nivel global, de la starea de fapt existentă, de la evaluarea ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor, Strategia Naţională de Apărare aduce câteva noutăţi. Ea operează cu un concept de securitate naţională extinsă, în acord cu principiile europene. Există astăzi interese multiple care converg spre asigurarea securităţii naţionale. În afara elementelor care ţin de apărare, de ordine publică sau de activitatea de informaţii şi contrainformaţii, securitatea nu mai poate fi separată de un mediu economic competitiv, de stabilitatea financiar-bugetară, de existenţa unor sisteme publice – educaţie, sănătate, pensii - funcţionale şi adaptate schimbărilor, de protecţia infrastructurilor critice sau de capacitatea de a răspunde la problemele de mediu. Este momentul ca în perioada următoare să construim consens politic în jurul acestor teme esenţiale, un consens politic care să producă în mod real reformă şi legislaţie durabilă.

Tocmai de aceea, Strategia Naţională de Apărare îşi propune o abordare integratoare şi echilibrată, care aduce la un loc dimensiunea de apărare, militară, cu o serie de alte dimensiuni. Mă refer aici la dimensiunea de ordine publică, de informaţii, contrainformaţii şi de securitate; la dimensiunea economică şi energetică; la cea diplomatică; la managementul situaţiilor de criză şi, nu în ultimul rând, la dimensiunea educaţională, de sănătate, socială şi demografică. Direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României sunt definite pe toate aceste dimensiuni.

A venit momentul să lăsăm deoparte practica documentelor stufoase, care rămân în sertare, necitite şi mai ales neaplicate. Această Strategie Naţională de Apărare nu este finalul unui proces, ci începutul lui. Ea va trebui urmată de alte documente fundamentale, de la Carta Albă a Apărării la celelalte strategii sectoriale şi urmărită în aplicarea ei pe toate dimensiunile. În acest proces, un rol vital îl va avea planificarea integrată şi capacitatea instituţiilor responsabile de a lucra coordonat. Insist asupra acestui accent - cooperarea interinstituţională. România nu îşi poate permite ca fiecare instituţie să aibă o strategie şi planificare individuală sau propria alocare de resurse, separat de celelalte instituţii şi fără o concepţie unitară la nivel naţional.

De asemenea, revin asupra necesităţii de a reînnoi cât mai curând cadrul legislativ de reglementare, organizare şi funcţionare a instituţiilor care activează în sferele apărării şi securităţii naţionale. În acest sens, o bună colaborare cu Parlamentul în activităţile privind apărarea ţării şi securitatea naţională este fundamentală. Documentul pe care l-am înaintat vizează perioada mandatului meu, dar, în acelaşi timp, fixează direcţiile strategice ale României pe termen lung. În faţa ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor din contextul actual există un singur răspuns: continuitate – continuitate în angajamentele în plan extern, în raport cu aliaţii, continuitate în procesul de întărire a statului de drept şi de consolidare democratică, continuitate pe drumul pe care românii l-au cerut şi îl aşteaptă de la noi.

Strategia Naţională de Apărare acoperă perioada în care vom marca centenarul Unirii, în 2018 şi vom prelua Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, în 2019. Ţara noastră se prezintă astfel în faţa aliaţilor săi ca un partener predictibil şi responsabil, pe măsura poziţiei, locului şi ambiţiei sale în organismele la care este parte. Peste câteva zile voi participa la Consiliul European, unde voi promova angajarea fermă a României în procesul de elaborare a noii Strategii Europene de Securitate. Avem oportunitatea de a merge la aceste discuţii cu un document propriu, nou şi comun asumat de întreagă clasă politică.

Astăzi se împlinesc 6 luni de la preluarea mandatului de Preşedinte. La acel moment, dar şi la începutul acestei sesiuni, am propus Parlamentului un parteneriat care să redea încrederea cetăţenilor în această instituţie şi să aducă un alt mod de lucru în politică.

În cadrul acestui parteneriat sunt proiecte care au fost duse la bun sfârşit şi reprezintă paşi înainte în raport cu aşteptările cetăţenilor, fapt ce se cuvine apreciat. Nu sunt foarte mulţumit de toate rezultatele, dar sunt conştient de faptul că, politic vorbind, s-a găsit un minim numitor comun. Nu acelaşi lucru, din păcate, îl pot spune despre soluţia pentru asigurarea dreptului de vot al românilor din diaspora, respectiv votul prin corespondenţă. În ciuda angajamentului public făcut, nu constat o voinţă politică reală a majorităţii de a promova un asemenea proiect. Nici în privinţa încuviinţării cererilor justiţiei lucrurile nu stau mai bine. Dimpotrivă. O Românie puternică este aceea în care nimeni nu e mai presus de lege, iar corupţia la vârf nu mai reprezintă o vulnerabilitate la adresa funcţionării statului.

Marele păcat al ultimilor 25 de ani a fost confuzia dintre persoane şi instituţii sau funcţii. Atunci când vin în faţa dumneavoastră şi spun că Parlamentul trebuie să lase justiţia să-şi facă treaba, nu o fac ca individ, în nume propriu şi nu mă adresez unor persoane particulare. O fac în calitate de Preşedinte, care are o răspundere şi vorbesc reprezentanţilor unei alte instituţii. În România puternică a avea o funcţie nu este un privilegiu personal, ci o responsabilitate care implică o conduită, iar oamenii politici, mai ales la cel mai înalt nivel, înţeleg că nu se reprezintă pe sine. Comportamentul fiecăruia dintre noi implică o ţară întreagă, imaginea ei în Europa şi în lume, iar fiecare gest are consecinţe politice şi impact public.

Am spus la început că România îşi va găsi treptat acea stare în care e normal să respecţi legea, în care e normal să ai un minimum de decenţă în politică şi să faci un pas în spate atunci când afectezi imaginea propriei ţări, în care e normal să separi instituţiile de persoane particulare. Indiferent cât de mult îi rezistă unii acum, suntem deja pe acest drum, iar acest moment nu va întârzia să vină. Pentru că asta îşi doresc oamenii de la noi şi asta înseamnă să fim o ţară puternică în Europa şi în lume. Vă mulţumesc!"

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.