Pîslaru: România, la un pas să piardă 7,8 miliarde de euro din PNRR din cauza întârzierilor din partea fostei guvernări
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria, că România a fost la un pas de a pierde 7,8 miliarde de euro din componenta de împrumut a PNRR, din cauza întârzierilor şi a lipsei de asumare politică din partea fostei guvernări.
Potrivit ministrului, Comisia Europeană oprise, la nivel tehnic, discuţiile cu partea română, întrucât autorităţile de la Bucureşti nu au recunoscut oficial riscurile şi întârzierile apărute în implementarea proiectelor. În loc să îşi asume responsabilitatea pentru posibilele pierderi, fosta conducere ar fi aşteptat „o decizie din partea Bruxelles-ului”, astfel încât vina pentru eventualele excluderi să pară că aparţine Comisiei.
„Comisia Europeană nu dă jos nimic. Doar constată dacă sunt respectate sau nu regulile. România nu aducea argumente tehnice pentru a demonstra că proiectele mai pot fi implementate până în august 2026”, a declarat Pîslaru.
Ministrul a explicat că, la preluarea mandatului, s-a confruntat cu o lipsă de claritate privind stadiul proiectelor, ceea ce a impus o mobilizare rapidă la nivel guvernamental, sub coordonarea premierului Ilie Bolojan. În doar două săptămâni, echipele MIPE au revizuit situaţia fiecărei componente de investiţii şi au iniţiat dialoguri directe cu Comisia Europeană.
Săptămâna trecută, discuţiile tehnice s-au reluat în urma unei serii de întâlniri trilaterale între ministerele de linie, MIPE şi reprezentanţii Comisiei. Demersul a culminat cu o întâlnire tête-à-tête între Pîslaru şi Celine Gauer, coordonatoarea Task Force-ului pentru redresare şi rezilienţă al CE.
„Am actualizat imaginea de ansamblu asupra celor 7,8 miliarde de euro în risc. Comisia nu avea nicio justificare tehnică pentru a nu le exclude, dacă România nu venea cu argumente solide”, a precizat ministrul.
Declaraţiile vin în contextul în care Guvernul încearcă să salveze cât mai multe proiecte din PNRR, aflate în pericol de a fi eliminate din cauza întârzierilor administrative, blocajelor în achiziţii şi nerespectării termenelor asumate.
Pîslaru a mai spus că în cursul zilei de luni, a avut o informare în guvern, după ce a lucrat peste weekend, pentru a putea, pe baza noilor evaluări "să vedem care este poziţia părţii române, cu ce se mai poate îndeplini, ce ne putem asuma şi, cred, - şi asta este un lucru foarte important - să avem curajul instituţional să recunoaştem întârzierile avute de fostele guverne şi faptul că o serie de proiecte chiar nu se mai pot face".
Potrivit acestuia, în acest moment, suntem într-o situaţie în care cam 6,3 miliarde de euro proiecte sunt, din perspectiva analizelor tehnice şi nu numai, proiecte care nu mai pot fi îndeplinite până la data de august 2026 sau care nu îndeplinesc aceste proceduri.
"După cum vă aduceţi aminte, chiar din prima săptămână a acestui guvern, am prezentat starea de fapt, stare de fapt care fusese, de altfel, recunoscută şi de fosta conducere a ministerului şi vă aduc aminte că era vorba de 7,8 miliarde de euro pe componenta de împrumut, care avea un risc ridicat.
În esenţă, ca să fiu mai clar, în acest moment, Comisia Europeană, la nivel tehnic, oprise discuţiile cu România, având în vedere că partea română nu voia să asume întârzierile pe care le-am avut. Ca să fiu şi mai clar, că poate ajută, partea română, deşi existau aceste întârzieri, nu-şi asuma politic că sunt proiecte care pot cădea, ca să folosesc termenul plastic, din PNRR şi aştepta, cumva, ca să primească din partea Comisiei Europene un fel de decizie ca să poată motiva că cineva de la Bruxelles ne-a dat jos proiectele. Lucrul acesta este o problemă majoră de atitudine, pentru că Comisia Europeană nu dă jos nimic.
Comisia Europeană doar constată şi urmăreşte respectarea legislaţiei comunitare, în speţă, constata întârzierile avute de România, constata că România nu aduce argumente tehnice pentru a demonstra că proiectele se mai pot îndeplini până la data de august 2026 sau constata că au fost problemele de achiziţii publice sau de proceduri care fac ca, prin nerespectarea regulamentului şi a condiţiilor PNRR, proiectele să nu mai fie eligibile.
Deci, asta este starea de fapt pe care v-am descris-o atunci, în prima săptămână, şi după aceea v-am spus şi care este planul.
Planul a fost că am avut o coordonare directă din partea prim-ministrului Ilie Bolojan, cu privire la modul în care să ne organizăm de urgenţă, cu sarcină de guvern şi respectiv mesaj şi template format din partea Ministerului Investiţiei şi Proiecte Europene, pentru a înţelege pe ce stăm, care sunt fundamentele pe care stăm cu fiecare dintre componentele respective. Ne referim acum mai ales la investiţii. Despre reforme, evident, pot vorbi, dar acum mă refer mai ales la investiţii, adică ce anume aveam ca investiţii în PNRR.
Şi am avut această coordonare, care a început cu sarcină de guvern, chiar din săptămâna a doua, am început să strângem informaţiile, deci în a doua săptămână a guvernului am organizat tot procesul, am reverificat toate informaţiile, astfel încât am demarat joia trecută, de fapt toată săptămâna trecută, a fost mai întâi directorul general din Ministerul Investiţiei şi Proiecte Europene, a fost la Bruxelles două zile, luni şi marţi, şi după aceea, pentru a exista toate argumentele pe masă, am avut întâlniri trilaterale - ministerul de linie coordonator cu MIPE - Ministerul Investiţiei şi Proiecte Europene şi cu Comisia Europeană.
Şi, practic, ce am făcut întreaga săptămână trecută - lucru care a culminat cu întâlnirea tête-à-tête pe care am avut-o la Bruxelles cu Céline Gauer - a fost, pur şi simplu, să actualizăm această imagine pe care o avea Comisia Europeană cu privire la faptul că nu exista nicio justificare pe 7,8 miliarde de euro, pentru a nu fi excluse din PNRR", a fost declaraţia ministrului Dragoş Pîslaru.
