Pîslaru pune reflectorul pe mandatul lui Grindeanu: Proiecte de miliarde de euro ies din PNRR

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a afirmat marţi în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la Palatul Victoriei că România are proiecte în valoare de 6,3 miliarde de euro care nu mai pot fi duse la îndeplinire până în anul următor.

Rugat de jurnalişti să dea exemple de ce investiţii ar putea fi tăiate de pe listă, ministrul a declarat că e vorba de „toate proiectele care pur şi simplu nu au început, e vorba de proiectele care au avut probleme de achiziţii”.

V-am dat exemplu şi data trecută că sunt segmente de autostradă şi corectez astfel ceea ce am spus atunci, spuneam că au fost segmente scoase din progres fizic, nu din progres fizic, ci din probleme de achiziţii publice […].

O să vă pot spune doar că este vorba de nerespectarea regulamentului european cu privire la achiziţiile publice, în sensul că anumite erate, de exemplu, la aceste achiziţii nu au fost publicate în jurnalul oficial al Uniunii Europene”, a explicat ministrul.

Redăm în continuare dialogul purtat pe această temă de către ministrul Investiţiilor şi reprezentanţii presei:

Reporter: Bună ziua! Din cele 6,3 miliarde care spuneaţi că ar fi proiecte ce nu mai pot fi duse la îndeplinire până în anul următor, dacă ne puteţi da câteva exemple de ce investiţii ar putea fi tăiate de pe listă şi dacă ne mai puteţi explica în cazul spitalelor, până la urmă, câte se mai pot face şi la câte renunţăm?

Dragoş Pîslaru: Cumva am încercat să dau exemplu şi din prima conferinţă. Lista aceasta va deveni publică imediat când vom avea memorandumul de asumare a noii structuri, deci nu este un secret, dar având în vedere că negocierile sunt încă în derulare, nu o putem publica încă. E vorba de toate proiectele care pur şi simplu nu au început, e vorba de proiectele care au avut probleme de achiziţii, v-am dat exemplu şi data trecută că sunt segmente de autostradă şi corectez astfel ceea ce am spus atunci, spuneam că au fost segmente scoase din progres fizic, nu din progres fizic, ci din probleme de achiziţii publice, sunt din…

Reporter: Care au fost probleme de achiziţii publice? Este un aspect foarte important. Şi cine decontează acest lucru.

Dragoş Pîslaru: Da, o să vă rog frumos să-mi permiteţi să răspund la întrebare, aţi avut mai devreme ocazia să mă întrebaţi şi revin dacă timpul îmi permite, sigur. Şi este vorba în foarte multe cazuri nu de eliminarea completă a ţintei respective, ci în reducerea ambiţiei, deci în reducerea ambiţiei de la un număr mai mare de metri pătraţi, de kilometri, de reabilitări, de... Deci a reduce practic ambiţia pentru că nu au fost demarate proiectele la timp.

După cum vă spuneam, indicaţii cu privire la acest stadiu există pentru că discuţiile cu privire la renegociere sunt din luna august 2024, deci nu este, cumva, pentru nimeni o surpriză că sunt aceste întârzieri, în spaţiul public se cunosc care sunt întârzierile.

Evident că este prerogativa sau datoria mea ca, în momentul în care negocierile intră în zona de finalizare, să publicăm această listă ca să fie clar pentru toată lumea. Deja autorităţile care ştiu de mult această situaţie şi dacă nu au progres deloc nu se poate termina ceva până în august 2026, inclusiv la nivel tehnic au recunoscut acest lucru şi ce facem acum, aşa cum am spus de altfel data trecută, căutăm surse alternative de finanţare pentru proiectele prioritare, gen segmentele de autostradă din A7 şi A8 care v-am spus că nu mai sunt prinse în PNRR; aşa cum au rămas, şi asta este vestea bună, segmente pe care le finanţăm acum integral cu tot cu componenta naţională, ceea ce este o veste foarte bună pentru că putem împinge foarte clar finalizarea lor.

Referitor la ce mă întrebaţi, probleme de achiziţii, nu o să vă iau proiect cu proiect acum, o să vă pot spune doar că este vorba de nerespectarea regulamentului european cu privire la achiziţiile publice, în sensul că anumite erate, de exemplu, la aceste achiziţii nu au fost publicate în jurnalul oficial al Uniunii Europene.

Reporter: În afară de metroul de la Cluj, mai există o astfel de situaţie?

Dragoş Pîslaru: Sunt mai multe situaţii, de aceea nu vă pot face lista una câte una, pentru că au fost mai multe cazuri de astfel de proiecte unde s-a întâmplat acest lucru. Sunt convins că...

Reporter: Dar cineva va plăti pentru aceste erori? Pentru că România pierde bani. Există o procedură de sancţionare administrativă?

Dragoş Pîslaru: Cred că în anumite cazuri au fost depuse chiar contestaţii. Ce vă pot spune cu siguranţă este că, în momentul în care am preluat mandatul, nici măcar la nivel tehnic nu mai exista vreo discuţie sau punere în discuţie a acestor situaţii. Înţeleg că se discută, repet, din august 2024, ele au fost mai mult sau mai puţin recunoscute public. Rolul meu este, în acest moment, doar să constat că au existat aceste comunicări, schimburi de mesaje, încercări din partea română de a convinge că lucrurile poate, totuşi, au o altă interpretare. Dar concluziile pe care eu le-am găsit, la preluarea mandatului, sunt că aceste proiecte, vorbesc din partea şi Comisiei şi, până la urmă, fără argumente adiţionale din partea română, că aceste proiecte nu pot fi considerate că îndeplinesc toate condiţiile regulamentelor europene.

Reporter: Domnule ministru, spuneaţi acum că anumite lucruri sunt mai fezabile decât altele şi că, până aveţi o înţelegere, înţelegem cu doamna Celine Gauer, ca până la finele săptămânii viitoare, să fie puse pe masă şi restul dovezilor. Ce fel de dovezi au cerut cei de la Comisia Europeană, despre ce acte vorbim şi de ce avem aşa o mare problemă de credibilitate?

Dragoş Pîslaru: Problema de credibilitate este sistemică, în sensul că trebuia să facem lucruri, începând cu anul 2021 până astăzi, şi nu le-am făcut la timp.

Reporter: Concret, acum ce au cerut oficialii Comisiei?

Dragoş Pîslaru: Practic, Comisia Europeană ce doreşte să vadă, ceea ce este absolut îndreptăţit, este să vadă care este progresul fizic al proiectelor sau a zonei de finanţare de care discutăm. Progres fizic înseamnă să poţi să ai certificate energetice, unde ai făcut renovare energetică, să poţi să ai dovezi legate de câte hectare sunt deja împădurite, să poţi să ai, pentru spitale, o înţelegere cu privire la care este progresul fizic în construcţiile pe care noi le avem; adică sunt lucruri absolut fireşti care ţin de a arăta...

Reporter: De ce nu le-am avut până acum?

Dragoş Pîslaru: Cred că au existat comunicări în diverse şi în multiple forme. Rolul meu este, mai degrabă, să mă asigur că le au astăzi decât să stau să explic de ce n-au existat înainte. Tot ce am făcut în astea trei săptămâni de maraton a fost să mă asigur că Ministerul Investiţiei şi Proiectelor Europene, în primul rând, ajută ministerele de linie ca să poată raporta lucrurile într-o manieră în care nu inunzi Comisia Europeană cu documente, ci încerci să le explici exact de ce crezi, care sunt raţionamentele, pe bază de dovezi, pentru care tu termini proiectele până în august 2026.

Mi se pare absolut de bun-simţ ca să avem din partea Comisiei Europene o rugăminte de a explica, pe bază de dovezi, cum termini proiectele, având în vedere că 3 ani de zile nu ai făcut prea multe lucruri şi acum zici că în 12 luni termini aceste lucruri care sunt vitale până la urmă pentru modernizarea României. Şi cred că este firesc pentru că Comisia Europeană are rolul nu de 'bau-bau', ci de gardian al tratatelor şi de a se asigura că, până la urmă, proiectele pe care le avem respectă condiţiile de finanţare.

Prin urmare, dialogul este unul extrem de deschis şi amiabil, adică suntem profesionişti, ştim şi unii şi ceilalţi pe ce trebuie să stăm şi, da, pentru că am făcut, recunosc, acest heirup în ultima vreme pentru a putea demonstra, documentele sunt încă... vin de la primării, din ţară, că sunt foarte multe proiecte, mai ales în "Valul renovării" sau apă-canal sau lucruri de genul ăsta, discutăm de mii de proiecte care sunt răspândite prin ţară şi pentru care, evident, trebuie să fie pe o bază de eşantion, fie în alte modalităţi, să poţi convinge Comisia Europeană că, da, dacă de la 1 ianuarie în acest an până acum, chiar avem o evoluţie accelerată şi o traiectorie care îţi permite să vezi un progres important, poate fi convingător, chiar dacă în anii trecuţi, 2024, 2023 şi aşa mai departe, n-ai avut neapărat o evoluţie foarte mare.

Vreau doar să mai precizez că acest pachet de 2,54 de miliarde se referă la proiecte care au toate achiziţiile făcute, contracte existente, lucrări, în cele mai multe din cazuri, adică, acolo unde n-am început încă, acele proiecte sunt, de fapt, cele din 6,3, unde, repet, ori de câte ori mă veţi întreba, dar cum am ajuns aici, nu vă pot spune decât faptul că asta este starea de fapt pe care acest guvern a găsit-o şi mai mult nu aş vrea să comentez, nu este rolul meu să discut de greaua moştenire, ci rolul meu este, şi asta înţeleg că e mandatul, să mă concentrez pe modul în care rezolvăm această situaţie şi salvăm fiecare euro care poate să ajungă spre binele românilor.

Reporter: Cu şantierele proiectelor care vor fi scoase din PNRR, ce se va întâmpla, şi care nu vor putea fi finanţate de la buget, vom vedea din nou şantiere puse în conservare sau închise?

Dragoş Pîslaru: Cred că avem aşa, avem mai multe tipuri de stadii. Avem proiecte care sunt semnate doar contractele şi nu se întâmplă nimic pe ele, în acele proiecte, evident, mai degrabă închizi contractele şi aştepţi să vezi alte surse de finanţare. Dar avem, exact cum spuneţi, proiecte mature, proiecte care sunt în implementare, sau proiecte care poate de abia au început, dar sunt cruciale pentru modernizarea ţării. Vă tot dau exemplele de autostrada A7, A8, care sunt cruciale şi vitale.

Deja am vorbit cu Ministerul de Finanţe, cu Ministerul de Dezvoltării, vom avea un mecanism de prioritizare şi de găsire a surselor alternative de finanţare, avem politica de coeziune, avem fondul de modernizare, avem Banca Europeană de Investiţii, şi veţi vedea, trebuie să meargă în paralel, pentru că, doar ca să înţelegem, odată ce clarifici ce intră şi ce nu intră pe PNRR, evident, trebuie să verifici spaţiul fiscal pe care îl ai, şi, evident, cum plasezi toate celelalte proiecte şi care este fluxul de numerar, cash flow-ul, ce nevoie ai de finanţare în acest an.

Prin urmare, întrebarea este extrem de legitimă, colaborarea între Ministerul Investiţiilor şi Ministerul Finanţelor în trecut a cam scârţâit. Ministerul Investiţiilor semna contracte, Finanţele se trezeau că n-au bani.

În acest moment vă pot spune că exact ce trebuia făcut poate de la început este pe care se întâmple. Avem... şi asta e încă o veste importantă, echipa Comisiei Europene ne-a confirmat şi aici, la Bucureşti, că pachetul fiscal 1 şi 2, care urmează, sunt găsite de către Comisie ca, dacă sunt implementate, ceea ce, evident, este asumarea acestui cabinet, rezolvă problema traiectoriei fiscale, deci asta este iarăşi o veste foarte bună. Şi nu am fi discutat astăzi despre componenta de împrumut, în condiţiile în care noi nu mai aveam spaţiu fiscal deloc, decât dacă s-ar fi întâmplat acest lucru. Dar ideea găsirii, sau mai bine zis, prioritizarea găsirii de surse alternative de finanţare ca proiectele să poată fi terminate este, evident, o chestiune cheie care se întâmplă acum în paralel. Şi colegii mei din minister chiar lucrează pe nişte template-uri date de Ministerul de Finanţe pentru ca să avem aceste cifre.