Plăcinte poale’n brâu - o tradiţie culinară de Dragobete

Dragobetele - sărbătoarea românească a dragostei şi tinereţii a ocupat un loc aparte în tradiţia noastră milenară, încă de pe vremea dacilor, care îl considerau drept zeu al dragostei, patron al păsărilor, naşul cosmic care încuviinţa unirea şi perpetuarea păsărilor şi a animalelor.

Simbolistic, Dragobetele reprezintă o reînoire a jurămintelor şi o sărbătorire a fenomenului natural, ciclic al reînvierii naturii, al retrezirii la viaţă.
S-au păstrat în timp tot felul de obiceiuri legate de această sărbătoare, obiceiuri prin care oamenii participă emoţional, se purifică sufleteşte şi intră în rezonanţă cu natura mamă.

În mod tradiţional, atât în satele din Moldova cât şi în Muntenia, seara se lăsa cu dans şi voie bună. Gospodinele preparau cu această ocazie plăcinte poale’n brâu pe care le împăturau în formă de coroniţe sau flori.

Vă prezentăm mai jos o reţetă de plăcinte poale’n brâu pufoase, parfumate şi deosebit de gustoase.

Ingrediente:

1 kg de făină,
50 g drojdie proaspătă sau 20 g drojdie uscată,
100 g unt la temperatura camerei,
4 linguri de zahăr,
Coaja rasă de la o lămâie,
un praf de sare şi
500 ml lapte,

pentru umplutură:
500 g brânză de vaci,
2 ouă,
4 linguri de zahăr,
coaja rasă de la o lămâie,
2 pliculeţe de vanilie sau seminţele de la o păstaie de vanilie,
150 stafide (opţional),
2 linguri de griş,

zahăr pudră pentru presărat pe deasupra sau miere

Modul de preparare:

Făina se cerne într-un vas adânc. Dacă folosiţi drojdie proaspătă, aceasta se amestecă cu 2 linguri de lapte călduţ şi o lingură de zahăr. Se face o adâncitură în mijlocul făinii şi se toarnă maiaua. Se lasă 15-20 minute să crească puţin. Dacă folosiţi drojdie uscată, aceasta se adaugă direct în făină alături de celelalte ingrediente.

Se adaugă apoi 2 ouă, 4 linguri de zahăr, coaja rasă de lămâie, untul tăiat în cubuleţe mici, sarea şi vanilia. Se amestecă bine compoziţia în timp ce se toarnă laptele călduţ în fir subţire.

Aluatul se poate frământa şi în robotul de bucătărie, sau în maşina de pâine. Fie că se face cu mâna sau la maşină, aluatul se frământă până ce devine moale şi elastic. Aluatul se pune la dospit - într-un vas acoperit cu prosop sau folie de plastic şi se lasă mai bine de o oră. În final, aluatul aproape că îşi triplează volumul.

Pentru prepararea umpluturii, brânza de vaci se zdrobeşte mai întâi cu o furculiţă până ce devine ca o pastă, apoi se amestecă cu 4 linguri de zahăr, 2 ouă, vanilia, coaja rasă de la o lămâie, grişul şi stafidele (opţional). Umplutura se lasă să se odihnească la temperatura camerei, până când aluatul a dospit şi e gata pentru prepararea plăcintelor.

Între timp cuptorul se încălzeşte la 180 C.

După ce aluatul a crescut se împarte în două jumătăţi. Fiecare jumătate se împarte apoi în bile de aluat potrivite (vor ieşi aprox 16 biluţe).

Fiecare bilă de aluat se întinde pe rând cu sucitorul până când foaia are grosimea de 3-4 mm. În mijlocul foii se pune o lingură din umplutură de brânză, apoi aluatul se crestează în patru, la un cm distanţă de umplutură. Pentru formarea trandafiraşilor, se ia o parte crestată, se pliază marginile şi se întinde în jurul umpluturii, lipind capetele şi formând astfel prima petală. Se pliază apoi partea opusă şi se repetă aceeaşi paşi. Se procedează la fel părţile rămase, având grijă ca ultima petală să se unească sub partea pliată a petalei opuse ( observaţi fotografiile pentru mai multe detalii).

Plăcintele se aşează în tavă la cel puţin 4 cm distanţă una de cealaltă şi se ung cu ou bătut în care s-a adăugat un praf de sare.

Plăcintele poale-n brâu dau la cuptor şi se coc aproximativ 35 - 40 de minute până ce devin aurii. Se lasă să se răcească puţin până când devin călduţe şi se pudrează cu zahăr înainte de servire.

În unele zone, în loc de zahăr, plăcintele se ung cu miere. Se servesc simple, cu smântână servită alături sau cu un pahar de vin de desert.

Vă dorim poftă bună!