Concluzii surprinzătoare. Medicamente moderne au modificat microbiomul intestinal al locuitorilor din sate izolate (studiu)
alte articole
O campanie medicală care a contribuit la eradicarea orbirii cauzate de apa din râuri în satele izolate din Amazonia a avut, de asemenea, un efect neaşteptat pentru cercetători: a început să remodeleze microbiomul intestinal al comunităţilor indigene în doar patru luni — înainte ca alimentaţia, locuinţele sau stilul de viaţă să se fi schimbat.
Rezultatele, publicate în revista Cell Reports, se referă la 335 de indigeni care trăiesc în sate venezuelene din Amazonia, cu niveluri diferite de contact cu exteriorul. Cercetătorii au constatat că microbiomul acestor persoane a început să evolueze în doar câteva luni, în urma vizitelor medicale repetate, apropiindu-se de profilurile observate mai frecvent în populaţiile industrializate.
Ceea ce face ca acest studiu să fie neobişnuit este caracterul lui timpuriu, potrivit profesorului Jack A. Gilbert, profesor de pediatrie şi director al Centrului de Microbiom şi Metagenomică al Universităţii din California, San Diego, care nu a participat la cercetare. Majoritatea studiilor privind microbiomul surprind efectele combinate a numeroase schimbări simultane, inclusiv alimentaţia, igiena, locuinţa şi medicamentele. În acest studiu, cercetătorii au putut urmări în timp real o singură intervenţie medicală nouă.
„Am urmărit comunităţile Yek’wana şi Yanomami-Sanema în contextul unei singure intervenţii medicale noi şi, în doar câteva luni, microbiomul intestinal, bucal şi cutanat se restructurase deja”, a declarat profesorul Gilbert pentru Epoch Times, prin e-mail.
Studiul sugerează că îngrijirea medicală în sine poate implica un compromis biologic, ridicând întrebări cu privire la rapiditatea cu care reacţionează microbiomul uman, chiar şi la un contact medical minim.
Microbii intestinali au evoluat rapid
Cercetătorii au urmărit comunităţi indigene din sate izolate din Venezuela, pe măsură ce acestea au început să primească vizite medicale trimestriale în cadrul unui program susţinut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, menit să elimine onchoceroza — cunoscută şi sub numele de orbirea de râu —, o boală parazitară transmisă prin înţepăturile de Simulium (muşte negre) care provoacă afecţiuni cutanate grave şi orbire ireversibilă. Netratată, aceasta invalidează şi desfigurează comunităţi întregi.
În timpul acestor vizite, sătenii au primit ivermectină, un medicament antiparazitar care tratează orbirea de râu, precum şi alte medicamente de bază, inclusiv vaccinuri, antibiotice precum amoxicilina, analgezice, antifungice, antiinflamatoare nesteroidiene şi vitamine.
Cercetătorii au colectat peste 1.500 de probe — inclusiv probe fecale şi prelevări bucale, nazale şi cutanate — în timpul vizitelor din octombrie 2015 şi februarie 2016. În decursul acestor patru luni, ei au observat o scădere a diversităţii microbiene intestinale în satele care beneficiau de contacte medicale repetate. Studiul este observaţional şi nu a fost conceput pentru a identifica ce intervenţie specifică — medicament antiparazitar, reducerea încărcăturii parazitare, creşterea contactelor cu exteriorul sau alte schimbări de mediu — a stat la originea modificărilor.
Compoziţia microbiomului intestinal a evoluat, de asemenea: s-a observat o scădere a bacteriilor asociate cu dietele tradiţionale bogate în fibre şi cu fermentarea carbohidraţilor vegetali complecşi, în special Prevotella, Treponema, precum şi membri ai familiilor Ruminococcaceae şi Lachnospiraceae. Aceste microorganisme contribuie la fermentarea fibrelor alimentare în compuşi despre care se presupune că favorizează sănătatea intestinală şi imunitară.
În acelaşi timp, microbii observaţi mai frecvent în populaţiile industrializate au devenit mai comuni, în special mai multe grupuri de Bacteroidota şi Akkermansia, care nu sunt neapărat nocive în sine. Reţelele microbiene intestinale au devenit, de asemenea, mai puţin interconectate, ceea ce sugerează schimbări nu numai în natura microbilor prezenţi, ci şi în interacţiunile acestora.
Copiii au prezentat cele mai marcante schimbări
Modificările au fost deosebit de pronunţate la copii, care păreau mai sensibili decât adulţii la expunerile medicale repetate.
Această observaţie este importantă, a subliniat profesorul Gilbert, deoarece comunităţile microbiene de la începutul vieţii contribuie la modelarea dezvoltării imunitare şi metabolice, iar perturbările care apar în copilărie pot avea consecinţe pe termen lung.
„Taxonii care dispar aici în câteva luni sunt aceiaşi care, în populaţiile industrializate, au dispărut în decursul a generaţii întregi, iar absenţa lor este asociată astăzi cu creşterea incidenţei bolilor alergice, autoimune şi metabolice”, a declarat profesorul Gilbert.
Microbiomul nu evolua doar în ceea ce priveşte compoziţia sa. Cercetătorii au observat, de asemenea, semne de modificări funcţionale: mai multe gene legate de procesarea carbohidraţilor simpli şi de rezistenţa la antimicrobiene şi mai puţine gene asociate cu fermentarea fibrelor şi cu alte procese metabolice esenţiale.
Schimbările nu s-au limitat la intestin. Diversitatea microbiană din gură şi de pe piele a scăzut, de asemenea, în mod semnificativ, în timp ce comunităţile microbiene din nas au crescut.
Deşi antiparazitarele şi antibioticele sunt tratamente esenţiale care salvează vieţi, „acest articol arată că trebuie să fim atenţi la consecinţele neintenţionate şi să dezvoltăm strategii pentru a atenua efectele asupra microbiomului”, a declarat pentru Epoch Times, prin e-mail, microbiologul Erica D. Sonnenburg, cercetător la Stanford University School of Medicine, care nu a participat la studiu.
Intervenţiile medicale rămân necesare
Rezultatele ridică, de asemenea, întrebări cu privire la modul în care îngrijirile medicale sunt introduse în comunităţi cu tradiţii terapeutice îndelungate.
„Chiar şi un contact medical minim şi bine intenţionat are consecinţe ecologice măsurabile asupra comunităţilor microbiene cu care organismele noastre au co-evoluat”, a declarat profesorul Gilbert.
Studiul reaminteşte că aceste introduceri ar trebui gestionate în parteneriat cu comunităţile autohtone.
„Ea atrage atenţia asupra unui aspect la care nu ne gândim adesea: modul în care medicina occidentală poate afecta populaţiile care, de secole, au recurs la practici terapeutice tradiţionale bazate pe plante şi ritualuri”, a declarat pentru Epoch Times prin e-mail Iliyan D. Iliev, profesor de microbiologie care nu a participat la studiu.
El a sugerat ca studiul să servească drept memento pentru ca aceste tranziţii să fie gestionate în parteneriat cu comunităţile indigene.
Cu toate acestea, cercetătorii au precizat că medicina modernă rămâne indispensabilă, subliniind că programele care tratează boli precum cecitatea râurilor rămân vitale.
„Rezultatele nu trebuie interpretate ca sugerând că intervenţiile medicale sunt dăunătoare sau ar trebui eliminate”, a declarat profesorul Iliev.
În schimb, a observat el, rezultatele reflectă probabil un ansamblu de expuneri în schimbare — incluzând medicamentele, reducerea numărului de paraziţi şi mai multe contacte cu mediul exterior — care, împreună, ar putea remodela microbiomul. Unele dintre aceste schimbări ar putea fi chiar benefice, a adăugat el, dacă reflectă o reducere a agenţilor patogeni sau a paraziţilor, chiar dacă coincid cu o scădere a diversităţii microbiene.
Aceste rezultate se înscriu într-un context mai larg de declin global al diversităţii microbiene, în paralel cu schimbările medicale şi de mediu moderne, a declarat pentru Epoch Times, prin e-mail, dr. Martin Blaser, coautor al studiului.
„Nu trebuie să alegem între a avea antibiotice şi a ne păstra diversitatea microbiană”, a declarat doctorul Blaser. Cu toate acestea, „trebuie să folosim antibioticele într-un mod mai selectiv şi să planificăm strategii de refacere”.
Care sunt perspectivele pentru viitor?
Există încă multe necunoscute cu privire la relaţia dintre modernizare, diversitatea microbiană şi sănătatea pe termen lung.
Totuşi, studiul sugerează că modificările microbiomului legate de îngrijirea medicală modernă pot începe mult mai devreme decât credeau oamenii de ştiinţă — chiar înainte ca marile schimbări ale industrializării să se instaleze.
„Nimic din toate acestea nu pledează împotriva antibioticelor sau a medicamentelor antiparazitare”, a declarat cercetătoarea Erica D. Sonnenburg.
„Întrebarea este dacă putem fi mai inteligenţi în utilizarea acestor medicamente şi în îngrijirea acordată după utilizarea lor pentru a minimiza perturbarea microbiomului”.
Cercetătorii explorează din ce în ce mai mult dacă intervenţiile bazate pe alimentaţie, probiotice sau înlocuirea microbiomului ar putea ajuta într-o zi la refacerea comunităţilor microbiene după un tratament.
„Cred că în viitor”, a declarat doctorul Blaser, „vom repune unii dintre «microbii lipsă» pentru a reduce riscul de îmbolnăvire”.
