Parteneriatul România-R.Moldova, unirea şi gazoductul Iaşi-Ungheni (interviu)

”Politicienii de la Bucureşti foloseau Republica Moldova în scopuri populiste, iar cei de la Chişinău, de frica Rusiei se temeau să avanseze într-un parteneriat adevărat. România are nevoie de mai multă vizibilitate pe chestiuni economice pentru ca aici în Moldova să se vadă că de fapt nu doar Rusia este un partener economic mare, ci şi România”, explică Radu Vrabie, director de program la Asociaţia de Politică Externă (APE) din Republica Moldova, într-un interviu acordat Epoch Times, importanţa demarării lucrărilor la gazoductul Iaşi-Ungheni în ecuaţia parteneriatului dintre cele două ţări.

Ce importanţă are Gazoductul Iaşi-Ungheni pentru asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova?

Gazoductul Iaşi-Ungheni are o dublă importanţă. În primul rând strict economică. Odată cu construcţia sa va fi posibil importul de gaze din România, iar asta ar reduce dependenţa Republicii Moldova faţă de Gazprom. Chiar dacă mai sunt de pus la punct anumite detalii tehnice, însuşi faptul creării unei asemenea alternative este deja un lucru pozitiv.

A doua semnificaţie e legată de relaţiile moldo-române. Până acum aceasta era presărată de chestiuni identitare. Este nevoie să avem şi o relaţie pragmatică. Şi exact aici se înscrie şi acest gazoduct. Va fi un proiect vizibil, poate cel mai vizibil, dintre cele două ţări. De aceea, este imperativ ca el să fie finalizat exact în termen, aşa cum a fost stabilit. Aceasta va contribui mult la creşterea atât a imaginii României în Republica Moldova, cât şi la încrederea că această relaţie trebuie şi poate fi continuată.

Cum vă explicaţi recentele declaraţii unioniste ale preşedintelui Băsescu, care făcea apel la moldoveni ”Cereţi unirea şi o veţi avea”, şi ce impact/ecou au avut ele în Republica Moldova? Riscă asemenea afirmaţii ale preşedintelui Traian Băsescu privind posibilitatea unirii României cu Republica Moldova să blocheze integrarea europeană a Republicii Moldova, existând posibilitatea ca instituţiile europene să amâne semnarea acordului de asociere cu Chişinăul, aşa cum scria ziarul rus Nezavisimaia Gazeta, citând presa din România? Cu alte cuvinte, este realistă o asemenea idee şi variantele vehiculate cu Băsescu candidând în Republica Moldova sau sunt doar declaraţii pentru uz intern iar singurul drum comun este integrarea celor două economii şi interconectarea lor ca parteneri în cadrul Uniunii Europene?

Probabil, am să încep cu o sugestie: nu citiţi Nezavisimaia Gazeta, dacă vreţi să aflaţi ceva cu adevărat. Ea poate fi citită dacă ai un mood bun şi o doză de umor. Altfel spus,nu va împiedica integrarea Republicii Moldova în UE. Ecouri au fost multe şi diferite. Cei care se identifică drept unionişti au luat-o ca pe un îndemn, visătorii care cred în Rusia ca pe o ameninţare. E şi normal, ţinând cont de realităţile din Republica Moldova. Dar vizita în sine a fost una de succes, Traian Băsescu fiind un politician care atrage multe simpatii la Chişinău. Şi în acest context, replica Premierului Ponta a fost una neinspirată. Aici la Chişinău, lumea nu este interesată de problemele interne dintre cei doi, aici România este văzută ca un stat şi asemenea „înţepături” sunt rău văzute. Mai ales că toarnă apă la moară celor care sunt împotriva unui parteneriat sănătos dintre Republica Moldova şi România.

Cât de important este parteneriatul economic cu România pentru Republica Moldova?

Important. Spuneam că relaţia dintre cele două state a fost presărată de chestiuni identitare. Politicienii de la Bucureşti foloseau Republica Moldova în scopuri populiste, iar cei de la Chişinău, de frica Rusiei se temeau să avanseze într-un parteneriat adevărat. De altfel, această frică de Rusia şi de administraţia de la Tiraspol a condus la situaţia actuală în care nu avem un parteneriat adevărat nici cu celălalt vecin, Ucraina. Pentru o ţară cu doi vecini e prea mare acest lux.

Relaţia moldo-română era presărată până acum de chestiuni identitare. Este nevoie să avem şi o relaţie pragmatică. Şi exact aici se înscrie şi acest gazoduct. Va fi un proiect vizibil, poate cel mai vizibil, dintre cele două ţări. De aceea, este imperativ ca el să fie finalizat exact în termen, aşa cum a fost stabilit.

Acum, lucrurile parcă intră într-o albie normală. Sper ca primul proiect cu atâta vizibilitate să nu fie şi ultimul. Avem multe lucruri în comun şi asta ne ajută. De asemenea, sunt anumite aspecte ale cooperării moldo-române care nu sunt publice şi ar trebui să fie. România are nevoie de mai multă vizibilitate pe chestiuni economice pentru ca aici în Moldova să se vadă că de fapt nu doar Rusia este un partener economic mare, ci şi România. Asta va ajuta inclusiv pentru procesul de integrare europeană.

Şi-a făcut Chişinăul temele pentru summitul de la Vilnius?

Şi da, şi nu. Cu siguranţă, criza politică a avut un efect asupra procesului în sine şi a mai încetinit mersul firesc al lucrurilor. Există o mulţime de probleme interne legate de corupţie şi justiţie şi, din păcate, unii oameni se folosesc de această situaţie pentru interesul lor, iar acestea fac procesul de integrare europeană mai dificil.

Dar ceea ce merită apreciat la această Guvernare este dorinţa de a avansa în procesul de integrare europeană. Chiar dacă avem probleme, nu cred şi sper că nu vom avea o turnură, ca în Armenia (după o vizită făcută la Moscova, preşedintele armean a anunţat că ţara sa va adera la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, renunţând astfel implicit la Parteneriatul Estic - n.r). Dar Vilnius ar putea deveni un punct ireversibil în dezvoltarea Republicii Moldova, adică doar spre Uniunea Europeană.

Radu Vrabie este director de program la Asociaţia de Politică Externă (APE), cel mai influent think-tank din Republica Moldova.