Reacţii după inaugurarea lucrărilor la gazoductul Iaşi-Ungheni. Corman: Să nu-i supărăm pe ruşi

Vizita recentă a premierului Victor Ponta în Republica Moldova şi deschiderea oficială a lucrărilor la gazoductul Iaşi-Ungheni au revitalizat perspectiva eliberării Chişinăului de sub tutela energetică a Moscovei prin diversificarea căilor de alimentare cu gaz natural. Chiar ministrul de externe al Republicii Moldova, Natalia Gherman, a subliniat această idee la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Româneşti, atunci când a spus că gazoductul reprezintă “o declaraţie de independenţă energetică”.

Totuşi, momentul la care România ar putea furniza suficient gaz ambelor ţări nu este foarte exact conturat, chiar dacă premierul român îl vede posibil undeva prin 2018 – 2019.

O interconectare cu piaţa energetică din România ridică temeri că ar putea fi urmată de represalii din partea Kremlinului. Liderul rus Vladimir Putin a ameninţat, deja, Ucraina, cu sancţiuni economice pentru opţiunea Kievului în favoarea asocierii la UE şi a acordului de liber schimb.

În acest context, preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Corman, a susţinut într-un interviu pentru radio Europa Liberă că oficialii moldoveni nu ar trebui să deterioreze şi mai mult relaţiile cu Federaţia Rusă. Asta, în condiţiile în care Kremlinul flutură spectrul unui embargo economic asupra produselor moldave. Corman crede că, în plan energetic, Chişinăul trebuie să pună de acord liberalizarea energetică stabilită cu UE şi politica Gazpromului, după modelul lituanian. Concret, este vorba despre amânarea liberalizării până în 2020.

„Am avut şi noi discuţii aici, în Moldova, au fost discuţii şi în cadrul Uniunii Europene, eu m-am întors recent din Lituania, au şi ei discuţii foarte serioase privind implementarea acestui pachet (de măsuri privind liberalizarea pieţei energetice, n.r.) Dacă Lituania, care este ţară membră a Uniunii Europene, îşi propune să-l implementeze până în 2015, o decizie foarte inteligentă a fost luată aici, în Moldova, care a fost înţeleasă de europeni şi chiar sprijinită, noi să prelungim această perioadă de implementare până în 2020”, a precizat Corman.

Potrivit acestuia, Republica Moldova nu poate să nu ţină cont de interesele Gazpromului.

„Trebuie să avem un dialog foarte activ, să le dăm şi lor posibilitatea să-şi restructureze business-ul pe care îl au. Şi atunci profităm şi noi că păstrăm această relaţie or, noi vom avea şi mai departe negocieri pentru preţurile la gaz, cum le au şi toţi ceilalţi. Nu trebuie doar să închidem uşa şi să spunem: noi am decis aşa”, a adăugat oficialul moldav.

Însă pentru analiştii de la Chişinău gazoductul Iaşi-Ungheni reprezintă un posibil factor de presiune care ar forţa, la un moment dat, Gazpromul să îşi modifice politica de preţuri.

“Noi, cetăţenii Republicii Moldova, trebuie să fim indignaţi de faptul că a fost nevoie de 22 de ani pentru ca să se pornească un proiect concret de furnizare a gazului natural din alte surse decât cea a Gazpromului, deci 22 de ani pierduţi. Gazpromul nu are motive să se supere pe Republica Moldova în situaţia în care noi, timp de doi ani de zile, nu avem un contract cu Gazprom”, a afirmat analistul Oazu Nantoi, citat de presa din capitala Republicii Moldova.

Consilierul prezidenţial de la Bucureşti, Iulian Chifu, vede interconectarea energetică drept o şansă ca România să preia o parte importantă din piaţa energetică a Republicii Moldova şi chiar a Ucrainei, dacă are prospecţiunile din Marea Neagră vor da rezultatele scontate.

“Este foarte importantă racordarea Republicii Moldova şi a Ucrainei la România, cu posibilitatea de a exporta energie electrică şi gaz, pentru că acest lucru are relevanţă geopolitică şi poate creşte greutatea strategică a ţării noastre în regiune(…) Anul 2016 ar putea fi unul în care România să poată exporta constant şi să preia piaţa Republicii Moldova. Până atunci, interconectarea permite Republicii Moldova o alternativă pentru aprovizionarea cu gaze – prin interconectări succesive gazul poate veni de oriunde din Europa – şi o marjă mai mare de negociere a resurselor importate din Federaţia Rusă. De altfel, consumul din Republica Moldova era echivalent, acum câţiva ani, cu cel al judeţului Iaşi, care avea atunci suficientă industrie. Este o variantă fezabilă pe termen mediu “, a subliniat Chifu.