Gazoductul Iaşi-Ungheni, un pas spre integrarea europeană a R.Moldova (presă)
Începerea lucrărilor la gazoductul Iaşi-Ungheni este un pas spre integrarea europeană a Republicii Moldova, titrează 'Timpul'. Proiectul are o durată de implementare de 17 luni şi urmăreşte asigurarea unui nivel superior de securitate energetică pentru Republica Moldova şi partea estică a României.
Gazoductul va putea transporta la capacitate finală 1,5 miliarde metri cubi de gaze, mai mult decât cele 1,3 miliarde metri cubi de gaze ce reprezintă necesarul de consum al Republicii Moldova, notează ziarul.
'Adevărul' scrie că gazoductul Iaşi-Ungheni va acorda Chişinăului marjă de manevră în negocierile energetice cu Rusia, iar acest lucru nu-i place Moscovei. Şantajul energetic al Rusiei era previzibil de anul trecut - dacă Republica Moldova nu abandonează planurile de integrare energetică cu Europa, taie gazul şi cere banii pe gazele consumate de Transnistria. Autorul scrie că, totodată, aceasta sporeşte motivaţia Republicii Moldova de a scăpa de sub dependenţa energetică a Moscovei. 'Adevărul' mai scrie şi despre necesitatea unei conducte spre Chişinău, care consumă 50 - 60% din gaze. 'O legătură directă Iaşi-Ungheni-Chişinău ar pune Gazpromul în mod definitiv în defensivă', potrivit ziarului.
Comentatorul Corneliu Ciurea se arată convins, într-un interviu pentru portalul de analize politicon.md, că pe termen scurt şi mediu gazoductul Iaşi-Ungheni va servi drept sursă de aprovizionare alternativă cu gaz, însă nu va putea asigura o independenţă energetică totală faţă de Federaţia Rusă. Asta, deşi capacitatea prevăzută a gazoductului depăşeşte necesităţile Republica Moldova. Pentru ca proiectul să devină pe deplin funcţional este nevoie de investiţii considerabile, susţine Corneliu Ciurea.
Şi analistul Anatol Ţăranu este de părere că în perspectivă apropiată proiectul nu va avea capacitatea să asigure securitatea energetică a statului în deplină măsură, acesta având mai degrabă rolul de a debloca monopolul rusesc pe piaţa gazelor din Republica Moldova.
Potrivit comentatorului Petru Bogatu, construcţia gazoductului vine să consolideze poziţia Republicii Moldova din punct de vedere economic, dar şi politic. El este de părere că, în momentul de faţă, Chişinăul deja se află într-o situaţie mai favorabilă decât acum câţiva ani, devenind mai puţin şantajabil. Petru Bogatu remarcă în acelaşi timp că edificarea gazoductului Iaşi-Ungheni nu este doar iniţiativa celor două state româneşti, diversificarea surselor de energie fiind o problemă abordată şi la nivel european.
'Ziua Independenţei, sub semnul tradiţiilor şi al integrării europene', comentează 'Adevărul'. Pe lângă muzica şi horele tradiţionale, publicaţia observă că mesajele politice au fost pătrunse de sentiment european. Preşedintele Nicolae Timofti a declarat că dezideratele Declaraţiei de Independenţă sunt mai actuale ca oricând, iar peste mai puţin de trei luni, la Summitul de la Vilnius, se va trece la o nouă etapă în relaţia Republicii Moldova cu UE. În acelaşi timp, cetăţenii Republicii Moldova intervievaţi de 'Adevărul' şi-au exprimat bucuria că sunt liberi după ce au fost deportaţi şi prigoniţi.
Horă de Ziua Independenţei chiar în faţa Turnului Eiffel din Paris, titrează 'Ziarul Naţional'. Câteva zeci de cetăţeni moldoveni stabiliţi în Franţa s-au adunat în centrul Parisului pentru a sărbători Ziua Independenţei Republicii Moldova. Participanţii la eveniment au amintit faptul că partea de est a Republicii Moldova (Transnistria) se află şi astăzi sub ocupaţie străină şi au afişat o pancartă cu mesajul: 'Fără agresiune rusă în R. Moldova'. Ei au salutat începutul construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni pe care îl văd ca 'un factor de stabilizare a economiei şi securităţii republicii'.
