Expert Moldovean: ”Gazoductul Iaşi-Ungheni nu rezolvă problema securităţii energetice a Republicii Moldova” (interviu)

Reuniunea anuală a diplomaţiei române, Bucureşti, J.W.Marriott Grand  Hotel, 27-29 august 2013. În imagine, Natalia Gherman Vice-prim  ministru al Republicii Moldova şi Titus  Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe al României
Reuniunea anuală a diplomaţiei române, Bucureşti, J.W.Marriott Grand Hotel, 27-29 august 2013. În imagine, Natalia Gherman Vice-prim ministru al Republicii Moldova şi Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe al României (Epoch Times România)

”Pentru atingerea acestui obiectiv e nevoie de investiţii substanţiale care ar include construirea unei staţii de condensare în România şi conectarea Ungheniului cu Străşeni, ceea ce ar permite includerea Chişinăului în proiect”, explică Cornel Ciurea de la Idiş Viitorul într-un scurt interviu acordat Epoch Times.

Ce importanţă are Gazoductul Iaşi-Ungheni pentru asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova?

Construcţia gazoductului este importantă din două motive – 1) asigurarea securităţii energetice prin dobândirea unei surse alternative celei ruseşti; 2) lansarea unui prim proiect moldo-român care ar putea consolida relaţiile dintre cele două state. În acelaşi timp, aş remarca că în formula actuală gazoductul nu rezolvă problema securităţii energetice a Republicii Moldova. Pentru atingerea acestui obiectiv e nevoie de investiţii substanţiale care ar include construirea unei staţii de condensare în România şi conectarea Ungheniului cu Străşeni, ceea ce ar permite includerea Chişinăului în proiect.

Cum vă explicaţi recentele declaraţii unioniste ale preşedintelui Băsescu, care făcea apel la moldoveni ”Cereţi unirea şi o veţi avea”, şi ce impact/ecou au avut ele în Republica Moldova? Cu alte cuvinte, este realistă o asemenea idee şi variantele vehiculate cu Băsescu candidând în Republica Moldova, sau sunt doar declaraţii pentru uz intern, iar singurul drum comun este integrarea celor două economii şi interconectarea lor ca parteneri în cadrul Uniunii Europene?

Posibilitatea Unirii nu poate fi exclusă deoarece istoria uneori se repetă. Preşedintele Băsescu poate fi apreciat pentru faptul că a avut curajul să rostească public un obiectiv nescris al politicii externe române care, de cele mai multe ori, trebuie citit printre rânduri. Există câteva scenarii geopolitice care iau serios în calcul ideea unirii. Unul a fost vociferat recent de geopoliticianul rus Dughin, care a spus că unirea Basarabiei cu România se poate produce atunci când România va intra în zona de influenţă rusească. Un alt scenariu la care uneori fac trimitere comentatorii români, sugerează cedarea Transnistriei de către Moldova şi înfăptuirea unirii fără „balast” rusesc. În sfârşit, un ultim scenariu, cumva rostit în şoaptă de unele partide din Moldova, se referă la integrarea europeană a ţării noastre ca mijloc pentru a ne „regăsi” în Europa. În fond, scenarii sunt multiple, dar pe termen mediu nu putem întrezări oportunităţi reale pentru a traduce în fapt aceste planuri geopolitice.

Cât de important este parteneriatul economic cu România pentru Republica Moldova?

Iar colaborarea economică dintre România şi Moldova este necesară din simplul motiv că statele vecine sunt obligate să interacţioneze economic. Cu toate acestea, interesul politic pentru ea este, cred, minim. În fond, chiar şi gazoductul pare a fi o mare surpriză, întrucât nu ne-au prea obişnuit politicienii cu proiecte comune .

Părerea mea e că parteneriatul economic se desfăşoară în virtutea inerţiei fără implicarea factorului politic. Asta înseamnă, de fapt, că autorităţile nu sunt interesate de asemenea gen de cooperări. Iar colaborarea economică dintre România şi Moldova este necesară din simplul motiv că statele vecine sunt obligate să interacţioneze economic. Cu toate acestea, interesul politic pentru ea este, cred, minim. În fond, chiar şi gazoductul pare a fi o mare surpriză, întrucât nu ne-au prea obişnuit politicienii cu proiecte comune. Din acest motiv, am putea fi sceptici şi neîncrezători în succesul acestui proiect.

Şi-a făcut Chişinăul temele pentru Summitul de la Vilnius?

Chişinăul este în aşteptarea evaluărilor care vor fi făcute de Comisia Europeană la Vilnius. Mingea e pe terenul Comisiei. Este deja tardiv să vorbim despre eficienţa reformelor la Chişinău. Chiar dacă publicul larg nu le prea sesizează, Comisia a validat aceste reforme prin misiunile de evaluare, încheierea negocierilor pe zona de liber schimb şi a părţii politice a Acordului de Asociere. În aceste condiţii, Chişinăul trece în expectativă şi aşteaptă veridictul care, sperăm, ne va fi pozitiv.

Cornel Ciurea este politolog la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale ”Viitorul” .

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe