Obezitatea infantilă: Ce nu auziţi la ştiri

Noile orientări privind tratarea obezităţii infantile, ale Academiei Americane de Pediatrie, solicită un tratament precoce şi agresiv - inclusiv medicamente pentru pierderea în greutate pentru copiii cu vârsta de 6 ani şi chirurgie bariatrică pentru tineri cu vârsta de 13 ani - în loc de ceea ce ei numesc "aşteptare vigilentă sau amânare inutilă a tratării adecvate a copiilor".

Orientările au stârnit imediat controverse, criticii de stânga fiind îngrijoraţi de accesul inegal la tratament, iar comentatorii conservatori sugerând că orientările oferă o ieşire uşoară pentru alegerile greşite în materie de stil de viaţă. Criticii din tot spectrul au remarcat potenţialele consecinţe pe termen lung ale administrării de medicamente copiilor şi ale efectuării de intervenţii chirurgicale ireversibile pe adolescenţi.

"Alegerile privind stilul de viaţă" înseamnă, de obicei, mai multă mişcare - împreună cu mai puţine alimente procesate şi mai multe fructe şi legume în alimentaţie - dar nimeni din curentul principal nu sugerează că soluţia este de a permite copiilor să mănânce mai multe grăsimi saturate naturale.

Cu ani în urmă, coautorul şi colega mea Mary Enig, care deţinea un doctorat în ştiinţe nutriţionale, a avut o conversaţie interesantă cu un oficial de la Departamentul de Agricultură al SUA. Agenţia făcuse cercetări cu privire la cel mai bun mod de a îngrăşa porcii - cercetări care nu au fost niciodată publicate. Atunci când hrăneau porcii cu lapte integral sau cu ulei de cocos, porcii rămâneau slabi - au descoperit că cea mai bună modalitate de a îngrăşa porcii era să le dea lapte degresat.

Orientările dietetice ale departamentului stipulează consumul de lapte cu un conţinut redus de grăsime pentru toţi americanii cu vârsta de peste 2 ani. Ar putea această politică - iniţiată în anii '90 - să explice creşterea obezităţii în rândul copiilor americani? Câteva studii indică faptul că acest lucru ar putea fi cazul.

Primul, publicat în 2006 în American Journal of Clinical Nutrition, a analizat dieta şi markerii metabolici la copiii de 4 ani din Suedia. "Indicele ridicat de masă corporală a fost asociat cu un procent scăzut de energie provenită din grăsimi", iar greutatea mai mare a fost legată de o rezistenţă mai mare la insulină, în special la fete. Cu alte cuvinte, copiii cu diete sărace în grăsimi aveau tendinţa de a fi supraponderali şi prezentau markeri care prezic apariţia diabetului mai târziu în viaţă.

Cel de-al doilea studiu, publicat în 2013 în Archives of Diseases of Children, a analizat în mod specific copiii care consumă lapte cu un conţinut redus de grăsimi, comparând indicele de masă corporală al celor care beau lapte degresat, cu 1% grasime, şi al celor care beau "lapte integral" cu 2% grăsime. (Am pus "lapte integral" în ghilimele pentru că laptele integral standardizat din comerţ conţine 3,5% grăsime, iar laptele integral obţinut de la fermă poate conţine până la 5% grăsime).

În toate subgrupurile rasiale, etnice şi de statut socioeconomic, cei care beau lapte degresat 1% "au avut o probabilitate crescută de a fi supraponderali sau obezi. În analiza dominantă, copiii care au băut lapte degresat 1% atât la 2 cât şi la 4 ani au avut mai multe şanse de a deveni supraponderali/obezi între aceste momente". Cu alte cuvinte, copiii care consumă lapte degresat au mai multe şanse să se îngraşe - la fel ca porcii!

Acum să ne uităm la tipul de lapte pe care îl primesc copiii în şcolile publice din SUA. Li se oferă lapte degresat 1% sau lapte cu ciocolată - ghiciţi pe care îl preferă? Laptele cu ciocolată este aşezat pe tăvile lor, pe care apoi îl pot consuma sau refuza - ghiciţi ce comportament este probabil să apară? Haideţi să ne uităm la ingredientele din laptele cu ciocolată oferit copiilor noştri, în speranţa că acesta îi va menţine slabi:

"Lapte degresat, zahăr, conţine mai puţin de 1% din: cacao (prelucrată cu substanţe alcaline), amidon de porumb, sare, caragenan, arome naturale şi artificiale, palmitat de vitamina A, vitamina D3".

Primul ingredient este laptele degresat - nici măcar lapte 1% - iar al doilea ingredient este zahărul - aproximativ 14 grame de zahăr adăugat într-o porţie de 250 mililitri, sau aproximativ 1 lingură.

Astfel, ştiinţa indică faptul că a le da copiilor lapte degresat, mai ales combinat cu zahăr, este o reţetă sigură pentru îngrăşarea copiilor şi pentru a-i pregăti pentru diabet mai târziu în viaţă. Dar mai este şi altceva - în lista ingredientelor minore se află "aromă artificială", un termen adesea folosit pentru MSG (monoglutamat de sodiu) ascuns.

Industria alimentară şi Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA insistă că nu este nimic în neregulă cu MSG (monoglutamatul de sodiu), totuşi, dacă veţi căuta "MSG-induced obesity" (obezitate indusă de MSG) în Pubmed, veţi găsi aproape 100 de menţiuni. Este greu să determini animalele de cercetare să mănânce prea mult şi să devină obeze - pentru a studia obezitatea - aşa că oamenii de ştiinţă hrănesc şobolanii, şoarecii şi hamsterii cu MSG, pentru a-i face să mănânce mai mult şi să se îngraşe.

Cele mai multe dintre menţiuni sunt studii pe animale, nu studii pe oameni, iar industria alimentară a susţinut că nivelul de MSG administrat animalelor este mult mai mare, în funcţie de greutatea corporală, decât ar mânca vreodată oamenii. Sau, spun ei, asocierea dintre creşterea în greutate şi MSG este de fapt o asociere între creşterea în greutate şi alimentele procesate, deoarece MSG se găseşte în aproape toate alimentele procesate.

Ce se întâmplă atunci când consumăm cantităţi mici de MSG ca aromă, zi după zi - aşa cum fac şcolarii atunci când beau lapte cu ciocolată? Un studiu din 2008, publicat în revista Obesity, confirmă faptul că MSG este într-adevăr asociat cu creşterea în greutate la om, şi nu din cauza includerii sale în alimentele procesate. În acest studiu bine conceput, cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord-Chapel Hill au studiat 750 de bărbaţi şi femei de origine chineză, cu vârste cuprinse între 40 şi 59 de ani, care locuiau în mediul rural, în trei sate chinezeşti.

Cei mai mulţi dintre subiecţii studiului şi-au pregătit mesele acasă, fără alimente procesate din comerţ, iar aproximativ 82% au folosit MSG. Acei participanţi care au folosit cele mai mari cantităţi de MSG au avut o incidenţă de aproape trei ori mai mare de a fi supraponderali decât cei care nu au folosit MSG, chiar şi atunci când au fost luate în calcul activitatea fizică şi aportul caloric.

Aşadar, copiii noştri de la şcoală primesc la prânz, zi de zi, bombe de zahăr cu conţinut scăzut de grăsimi şi un vârf de cuţit de MSG care induce obezitatea. Este de mirare că obezitatea este în creştere? Schimbările "stilului de viaţă", cum ar fi consumul de fructe şi legume sau mai multă mişcare, nu sunt de ajuns pentru acest hoţ invizibil al sănătăţii.

Sună împotriva bunului simţ, dar soluţia problemei obezităţii la copiii noştri constă în mai multe grăsimi saturate naturale care să conţină vitamine importante, în special vitamina A: lapte gras, unt, brânză şi carne gătită cu grăsime. Aceste alimente susţin metabolismul tiroidian sănătos şi producţia de hormoni în moduri care îi ajută să rămână energici şi slabi. Mai presus de toate, aceste alimente promovează saţietatea şi un nivel stabil de zahăr în sânge, astfel încât copiii vor fi mai puţin predispuşi să se răsfeţe cu alimente dulci sau procesate, dintre care multe conţin MSG.

Punctele de vedere exprimate în acest articol aparţin autorului şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al The Epoch Times. Epoch Times încurajează discuţiile profesionale şi dezbaterile amicale.