Probioticele devin un nou front în lupta împotriva cancerului

Probioticele au mai multe acţiuni care ar putea ajuta la combaterea cancerului
Probioticele au mai multe acţiuni care ar putea ajuta la combaterea cancerului (Christoph Burgstedt/Shutterstock)

Majoritatea oamenilor se gândesc la probiotice - bacteriile vii "bune" care vă menţin sănătatea intestinului - ca la ceva ce poate fi adăugat în iaurt sau luat împreună cu antibioticele pentru a vă proteja ca microbiomul intestinal să nu fie compromis.

Această viziune asupra probioticelor se extinde adesea la "prebiotice" - alimente bogate în fibre pe care bacteriile bune din intestinul dumneavoastră le consumă - şi la "postbiotice" - substanţe eliberate de probiotice.

Dar, pe măsură ce cercetătorii studiază ştiinţa relativ nouă a microbiotei intestinale, descoperă că probioticele au multe acţiuni complexe şi valoroase. Probioticele biotransformă nutrienţii şi luptă împotriva toxinelor şi agenţilor patogeni din organism, influenţează starea de spirit şi greutatea corporală şi par să prevină uneori cancerul şi progresia tumorilor, conform cercetărilor ştiinţifice.

Efectele anticancerigene au fost studiate acum în cazul cancerului de colon, oral, de sân, de col uterin şi pancreatic.

Cum acţionează probioticele?

Potrivit unui studiu din 2020, publicat în Biomedicine and Pharmacotherapy, mecanismele cheie de acţiune ale probioticelor includ:

- legarea, degradarea şi inhibarea mutagenului [un agent care modifică materialul genetic];

- prevenirea procarcinogenului şi conversia agenţilor cancerigeni dăunători, toxici şi foarte reactivi;

- scăderea ph-ului intestinal prin acizi graşi cu lanţ scurt formaţi în timpul degradării carbohidraţilor nedigerabili;

- întărirea imunităţii înnăscute a gazdei prin secreţia de substanţe antiinflamatorii.

Atunci când luptă în mod specific împotriva cancerului de colon, probioticele pot avea aceste mecanisme de acţiune, potrivit unui studiu din 2019 în Oncology Reviews:

- îmbunătăţirea răspunsului imunitar al gazdei;

- modificarea activităţii metabolice a microflorei intestinale;

- legarea şi degradarea substanţelor cancerigene;

- producerea de compuşi antimutageni;

- modificarea condiţiilor fizico-chimice din colon.

Când vine vorba de combaterea cancerului de col uterin, un studiu din 2012 publicat în European Journal of Cancer Prevention a constatat că probioticele sunt responsabile de următoarele acţiuni:

- normalizarea microbiotei intestinale;

- scăderea substanţelor nocive produse de bacteriile intestinale;

- sporirea activităţii celulelor NK [natural killer] [Un tip de celulă imunitară care are granule (particule mici) cu enzime care pot distruge celulele tumorale sau celulele infectate cu un virus. O celulă ucigaşă naturală este un tip de celulă albă din sânge. Se mai numeşte şi celulă NK şi NK-LGL - n.n.].

Mai mult, cercetătorii au scris că eliminarea leziunilor colului uterin legate de papilomavirusul uman (HPV), care sunt legate de cancerul de col uterin prin faptul că leziunile preced adesea cancerul, este probabil realizată prin următoarele acţiuni ale probioticelor:

- reconstituirea microflorei vaginale (bacteriene);

- distrugerea directă a agenţilor patogeni;

- competiţia pentru receptorii celulelor gazdă;

- interferenţa cu expresia genetică a agenţilor patogeni.

În mod clar, probioticele nu sunt bacterii cu un singur truc", ci au mai multe acţiuni care ar putea ajuta la combaterea cancerelor.

Numărul diagnosticelor de cancer este în creştere

Nu ar trebui să surprindă pe nimeni faptul că numărul diagnosticelor de cancer este în creştere. Potrivit studiului Global Burden of Diseases, Injuries, and Risk Factors Study din 2019, în anul 2010 un număr de 18,7 milioane de persoane din întreaga lume au primit un diagnostic de cancer, comparativ cu 23,6 milioane de persoane în 2019.

Apariţia cancerului la persoanele mai tinere de 50 de ani, numit cancer cu debut precoce, "a crescut dramatic în întreaga lume, creşterea începând în jurul anului 1990", potrivit The Harvard Gazette.

Cu toate acestea, după cum ştiu cei care au avut cancer sau au avut prieteni şi rude bolnave de cancer, tratamentul este rareori un remediu şi poate avea rezultate dezamăgitoare.

Nu numai că nu există până în prezent "niciun leac adecvat" pentru cancer, potrivit studiului din 2020 din Biomedicine and Pharmacotherapy, dar "siguranţa şi stabilitatea medicamentelor chimioterapeutice standard şi a agenţilor sintetici utilizaţi pentru a gestiona cancerul sunt îndoielnice".

"Polimedicamentele şi agenţii chimioterapeutici hormonali ucid nu numai celulele canceroase, ci deteriorează şi celulele sănătoase şi dezvoltă rezistenţă la medicamente. În plus, aceste medicamente citotoxice sunt asociate cu efecte secundare care pun viaţa în pericol şi care, de cele mai multe ori, au efecte mai periculoase decât malignitatea cancerului în sine", au scris cercetătorii.

Unele dintre cancerele care au demonstrat rezultate încurajatoare în urma tratamentului cu probiotice includ următoarele:

Cancerul de colon

Cancerul de colon, sau cancerul colorectal (CCR), cauzează aproape 700.000 de decese în fiecare an, şi doar cancerul pulmonar, hepatic şi gastric sunt mai fatale. Din cauza numărului de victime umane şi a localizării probioticelor în intestine, efectul probioticelor asupra acestui tip de cancer a fost studiat în mod special.

"Dovezile acumulate indică faptul că modificările din micro-mediul intestinal, cum ar fi schimbările nedorite în compoziţia microbiotei, oferă condiţii favorabile pentru inflamaţia intestinală şi modelarea mediului de creştere a tumorii, în timp ce administrarea anumitor probiotice poate inversa această situaţie într-o anumită măsură", se arată într-un studiu din 2020 în Oxidative Medicine and Cellular Longevity.

"Un test dublu-orb al sinbioticelor ... [un amestec de probiotice şi prebiotice] la 37 de pacienţi cu CCR [cancer colorectal] şi 43 de pacienţi cu polipectomie colonică [cei cărora li s-au îndepărtat polipi colorectali] a demonstrat că abundenţa de Lactobacillus şi Bifidobacterium [două probiotice] a crescut, în timp ce aceea a Clostridium perfringens [o bacterie legată de intoxicaţii alimentare] a scăzut la pacienţii cu CCR".

La pacienţii cărora li s-au îndepărtat polipii, cercetătorii au scris că "intervenţia cu sinbiotice a inhibat capacitatea de proliferare a celulelor colorectale şi capacitatea de necroză a celulelor colonului".

Alţi cercetători sunt de acord, menţionând în revista Nutrien, în 2019: "Prevenirea cancerului colorectal este asociată cu modificări cantitative şi calitative favorabile în microbiota intestinală, precum şi cu modificări ale activităţii metabolice şi ale condiţiilor fizico-chimice ale intestinului."

Cancerul de col uterin

În fiecare an, 13.000 de femei din Statele Unite sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, iar 4.000 mor. Atât "testul Papanicolau", cât şi vaccinurile problematice, precum Gardasil, sunt menite să atenueze acest număr.

Cercetările publicate în Clinical Nutrition ESPEN în aprilie afirmă că "numeroase studii clinice au demonstrat eficacitatea probioticelor în prevenirea cancerului de col uterin, dar dozele, tulpinile bacteriene şi durata tratamentului sunt oarecum inconsecvente".

Un studiu din 2013 publicat în European Journal of Cancer Prevention a constatat că femeile care au luat probiotice au avut "o şansă de două ori mai mare (60 % faţă de 31 %) de eliminare a anomaliei citologice legate de infecţia cu HPV (virus uman papilloma) decât un grup de control".

După cum s-a menţionat anterior, infecţiile cu HPV pot evolua spre cancer de col uterin.

Cancerul de sân

În fiecare an, în Statele Unite, aproximativ 264.000 de femei sunt diagnosticate cu cancer de sân, dintre care mor 42.000.

Studiul din 2019 din Oncology Reviews a menţionat că probioticele arată eficacitate în cazul cancerului de sân într-un studiu pe animale.

"Rezultatele au arătat o creştere semnificativă a duratei de supravieţuire în rândul grupului de Lactobacillus acidophilus [un probiotic] comparativ cu cel al controalelor, demonstrând că acest tratament poate promova răspunsurile imune prin stimularea producţiei de citokine proinflamatorii, cum ar fi IFN-γ [interferon gamma] şi inhibarea producţiei de citokine antiinflamatorii, cum ar fi IL-4 [interleukina 4] şi IL-10 [interleukina 10]. Studii suplimentare pe animale au confirmat că administrarea orală de Lactobacillus acidophilus prezintă o activitate anticancerigenă la şoareci purtători de tumori mamare", se arată în studiu.

Într-un studiu publicat în 2020 în revista Cancers, cercetătorii au scris: "Mai multe studii in vivo şi în vitro arată dovezi remarcabile că dieta, probioticele şi prebioticele ar putea exercita efecte anticancerigene importante în BC [cancerul de sân]. Mai mult, microbiota intestinală are un rol important în metabolismul medicamentelor chimioterapeutice şi în activitatea chimioterapiilor imunogene, deoarece este un potenţial mediator dominant în răspunsul la terapia împotriva cancerului."

Sunt în curs de desfăşurare unele studii clinice ale guvernului american privind efectul probioticelor în tratamentul cancerului de sân.

Alte afecţiuni care pot răspunde la probiotice

Mulţi dintre cititorii Epoch Times ar putea şti că unul dintre cele mai mortale tipuri de cancer este cancerul pancreatic, reprezentând o rată ridicată a mortalităţii.

Cu toate acestea, probioticele ar putea chiar să ofere o speranţă în cazul acestui cancer, potrivit unui studiu din 2021, publicat în revista Nutrients.

"Legătura dintre microbiota intestinală şi cancerul pancreatic a fost intens analizată în ultimii ani", au scris cercetătorii.

"Modificările microbiotei intestinale afectează carcinogeneza pancreatică. Microbii pot afecta calea tumorigenă. Suplimentarea microbiotei intestinale cu metode, cum ar fi administrarea de prebiotice, probiotice, probiotice de generaţie următoare, sinbiotice şi transplantul de microbiotă fecală poate deschide noi strategii terapeutice pentru pacienţii cu cancer pancreatic.", au adăugat aceştia.

Abordarea afecţiunilor intestinale poate fi utilă şi în cazul bolii Parkinson, potrivit cercetării din 2021, publicată în Frontiers in Aging Neuroscience.

"Dovezile acumulate sugerează că debutul simptomelor non-motorii, cum ar fi manifestările gastro-intestinale, preced adesea debutul simptomelor motorii şi diagnosticarea bolii, oferind sprijin pentru rolul potenţial pe care axa microbiom-intestin-creier ar putea-o juca în mecanismele patologice care stau la baza bolii Parkinson", au scris recenzorii, abordând "dovezile existente legate de intervenţiile pre- şi probiotice".

Artrita reumatoidă a devenit un diagnostic din ce în ce mai frecvent, cu multe medicamente costisitoare promovate pentru tratarea acesteia. Cu toate acestea, abordările mai naturale cu probiotice dau, de asemenea, rezultate încurajatoare.

Potrivit site-ului Courtney Medical Group, "într-un studiu din 2014 publicat în revista Nutrition, 46 de pacienţi cu artrită reumatoidă (AR) au fost împărţiţi în două grupuri. Un grup a primit suplimente zilnice care conţineau Lactobacillus casei, iar celălalt grup a primit un placebo. După o perioadă de opt săptămâni, mai mulţi markeri ai inflamaţiei au fost semnificativ mai mici în grupul cu probiotice, ceea ce i-a determinat pe cercetători să afirme că, deşi sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma rezultatele, aceste concluzii pot conduce la utilizarea probioticelor ca terapie complementară pentru pacienţii cu AR".

Într-un alt studiu, atât pacienţii cu afecţiuni artrozice, cât şi pacienţii sănătoşi au observat o reducere a inflamaţiei, care se află de foarte multe ori în spatele durerii.

Surse de probiotice

În timp ce există o cornucopia de produse probiotice la băcănie sau la magazinul de produse naturiste, unele alimente furnizează, de asemenea, probiotice în mod natural:

- Varză murată

- Brânză de vaci

- Iaurt

- Kefir (lapte fermentat de vacă, capră sau oaie)

- Kombucha (un ceai negru sau verde fermentat)

- Miso (o pastă de soia fermentată cu koji)

- Murături (da, murături! Castraveţi fermentaţi cu propriile lor bacterii lactice)

- Măsline (măslinele murate în apă sărată conţin probioticele Lactobacillus plantarum şi Lactobacillus pentosus)

- Pâine cu aluat natural

- Ciocolată neagră

- Kimchi (un preparat coreean care conţine probioticele Lactobacillus)

- Natto (boabe de soia fermentate cu probiotice Bacillus subtilis)

Verificarea antecedentelor

Probioticele sunt considerate suplimente, aşa că nu sunt reglementate de Food and Drug Administration. Prin urmare, în calitate de consumator, trebuie să faceţi "verificarea antecedentelor" atunci când le cumpăraţi.

De exemplu, unii sugerează să staţi departe de mărcile din magazine şi să cumpăraţi mărci de probiotice pe care le cunoaşteţi. De asemenea, asiguraţi-vă că firma producătoare foloseşte bune practici de fabricaţie - de obicei indicate pe etichetă - pentru a evita potenţialii alergeni. Şi verificaţi întotdeauna data de expirare.

Este necesară o cantitate uriaşă de probiotice pentru eficacitate - un miliard de "unităţi formatoare de colonii", sau CFU. Pe lângă faptul că trebuie să vă asiguraţi că probioticele pe care le alegeţi conţin CFU-uri abundente, se recomandă adesea să căutaţi colonii care conţin Lactobacillus, Bifidobacterium, Bacillus sau Saccharomyces boulardii - care sunt probiotice bine cercetate şi foarte apreciate.

De asemenea, deoarece probioticele sunt de fapt organisme vii, acestea ar trebui păstrate în mod ideal la frigider, deoarece căldura şi depozitarea necorespunzătoare ucid microorganismele, inclusiv probioticele. Dacă nu sunt ţinute în frigider la magazinul de unde le cumpăraţi, probabil că nu este un semn bun.

Unele probiotice sunt încapsulate în alimente, cum ar fi inulinele - polizaharide vegetale (numite şi fructoane) adesea derivate din cicoare - şi acest aspect poate fi un lucru bun. Atunci când probioticele sunt învelite într-o sursă de hrană, cum ar fi inulina, aceasta le oferă ceva cu care să se "hrănească" şi le ajută să "rămână viabile în timp ce stau pe raft", afirmă Clinica Cleveland.

Probioticele sunt disponibile fără prescripţie medicală, au un preţ rezonabil şi se crede din ce în ce mai mult că au beneficii semnificative pentru sănătate.