Nunta în stil tradiţional românesc

Nunta în stil tradiţional românesc
Nunta în stil tradiţional românesc (Facebook)

Întoarcerea la tradiţiile străvechi revine printre tinerii care îşi unesc destinele şi renunţă la nunta modernă, în favoarea uneia tradiţionale în straiele şi cu obiceiurile populare româneşti.

Nunta este cel mai important moment din viaţa omului, iar în trecut, o manifestare a satului întreg, care interesa categorii sociale de oameni, categoriile de neam, de stare materială şi se realiza printr-o seamă de deprinderi sociale şi de tradiţii.

Nunta în tradiţia satelor este o adevărată sărbătoare, ea implică întreaga comunitate, aproape tot satul ia parte la acest eveniment, pentru că este important atât pentru miri, cât şi pentru obştea sătească. Căsătoria înseamnă trecerea de la societatea copilăriei sau adolescenţei la societatea adultă, de la un anumit clan la altul, de la o familie la alta; adesea de la un sat la altul. Această trecere a tinerilor de la o stare la alta este marcată de anumite niveluri, care sunt numite de unii specialişti „rituri de trecere”.

Aşa cum ştim, există trei momente esenţiale cu privire la nunta – peţitul, logodna şi căsătoria, dar mai sunt o serie de lucruri premergătoare, semnificative din punct de vedere etnologic: portul tinerilor, întâlnirile acestora, anumite practici pe care fetele sau feciorii le fac pentru a se căsători, lucruri foarte importante în tradiţia de la sate. Portul era de foarte mare importanţă în tradiţia populară, căci marca trecerea de la o vârstă la alta, trecerea de la copilărie la adolescenţă, în cazul nostru, sau de la adolescenţă la maturitate, tradiţie care a rămas şi acum prin înlocuirea voalului de mireasa cu basmaua de femeie căsătorită.

Secolul vitezei, al tehnologiei şi schimbărilor rapide nu înseamnă ruperea totală de tradiţii, o parte din acestea, cum sunt obiceiurile de nuntă, păstrându-se şi în prezent.

Nunta în stil tradiţional românesc. Peţitul

Obiceiul peţitului încă e de actualitate, chiar dacă fiecare îl face în stil propriu. Familia viitorului mire sau doar tatăl şi mirele merge la familia viitoarei mirese pentru a o cere în căsătorie. Toţi reprezentanţii de seamă trebuie să fie de faţă pentru a consimţi „înţelegerea”, părinţii dându-şi binecuvântarea.

Nunta în stil tradiţional românesc. Bradul

Bradul e un moment al nunţii care are loc la domiciliul miresei. Un brad este împodobit cu diverse panglici, iar în vârf sunt puse două ghemuleţe şi un busuioc pe care este înfăşurată o aţă alb-roşie (asemănătoare mărţişorului). Cu acest brad împodobit se merge de la fată la băiat unde are loc un scurt ospăţ. Simbolul acestui obicei este începutul unei căsnicii pline de belşug şi fericite.

Nunta în stil tradiţional românesc. Ploconul

Ploconul este darul de nuntă pentru naşi. Ei sunt consideraţi părinţii spirituali ai mirilor. După alegere naşilor, viitori soţi merg la casa acestora oferindu-le un cadou pentru serviciul făcut. Obligaţia naşilor este să suporte cheltuielile pentru voalul miresei, lumânări şi alte lucruri necesare ceremoniei religioase.

Nunta în stil tradiţional românesc. Bărbieritul mirelui

În dimineaţa nunţii are loc bărbieritul mirelui. Naşul sau cavalerul de onoare îl bărbieresc în mod simbolic pe mire. Acest ritual simbolizează transformarea flăcăului în bărbat.

Nunta în stil tradiţional românesc. Gătitul miresei

Acest obicei are loc dimineaţa înaintea cununiei religioase. Mireasa este ajutată să se aranjeze de către mamă, naşă şi prietene. Naşa îi pune acesteia voalul şi coroniţa de mireasă.

Nunta în stil tradiţional românesc. Hora miresei.

După gătitul miresei urmează hora miresei. Obiceiul acesta are loc acasă la mireasă în curte, unde tot alaiul de nuntă este prezent.

Nunta în stil tradiţional românesc. Ruperea turtei

Turta, un produs de panificaţie dulce, este ruptă deasupra capului miresei de către naşă, înainte ca nuntaşii să meargă la biserică pentru cununia religioasă. Din această turtă li se dă tuturor celor prezenţi să guste, cu precădere fetelor nemăritate.

Pe vremuri, turta miresei era făcută din pâine şi reprezenta simbolul belşugului. Trebuie ruptă în patru în timp ce mireasa stă cu faţa spre răsărit.

Nunta în stil tradiţional românesc. Furatul miresei

În preajma miezului nopţii, mireasa este furată sau răpită pentru scurt timp de un grup de tineri aflaţi la nuntă. Mirelui i se cere să răscumpere mireasa, soţia sa meritând din acest moment orice „sacrificiu”.

Acest obicei era întâlnit în trecut, fiind o înţelegere între răpitori şi mireasa care nu vroia să se mărite cu cine au decis părinţii.

Nunta în stil tradiţional românesc. Dansul găinii

La ospăţul nunţii o femeie aduce în paşi de dans, o găină gătită şi împodobită. Naşul este pus să negocieze pentru preţul acesteia.

Nunta în stil tradiţional românesc. Legatul miresei

Spre sfârşitul ospăţului de nuntă, mireasa este aşezată pe un scaun în văzul tuturor. Naşa schimbă voalul miresei cu un batic. Astfel aceasta intră în rândul femeilor măritate.

Voalul este oferit unei tinere necăsătorite.

Nunta în stil tradiţional românesc. Ciorba de potroace

Lunea, a doua zi după nuntă, mirii şi familia acestora se întâlnesc la casa socrilor mari. Aici are loc o întâlnire familiară unde felul principal este ciorbă de potroace. Cu această ocazie familia va discuta despre evenimentele petrecute.

Nunta în stil tradiţional românesc. Tradiţia continuă

Numeroase tradiţii populare continuă să fie respectate şi în prezent. De exemplu, în comuna Perişoru, din judeţul Călăraşi, se ţine cont de un întreg ritual. Mireasa este luată de acasă de un alai de tineri, pe uliţă se rupe turta miresei , iar după ce se oficiază cununia la biserică toţi nuntaşii fac horă în mijlocul satului, la care participă toată comunitatea. Tot mireasa este cea care trebuie să meargă să aducă apă cu găleata de la fântână, considerându-se astfel că va avea noroc în căsnicie.

Şi în inima Bărăganului, se ţine cont de tradiţii. Hora naşului, hora miresei, furatul miresei la miezul nopţii, atunci când petrecerea este în toi, sunt câteva dintre obiceiurile care se respectă cu sfinţenie. În funcţie de bugetul pe care îl au la dispoziţie, mirii pot opta pentru diverse servicii, puse la dispoziţie de agenţii care se ocupă cu astfel de evenimente, preţurile fiind estimate în jurul a 1.000-1.500 euro pentru o nuntă de nivel mediu. Costurile depind şi de cei care aduc cântul popular şi bunăvoie la petrecerea de nuntă, care pot fi celebrităţi din lumea muzicii populare.

Prezentatoarea tv Roxana Iliescu s-a cununat religios cu Paul Gabor, iar petrecerea de nuntă a fost organizată în stil tradiţional românesc. Pentru a respecta tematica, Roxana Iliescu şi soţul ei s-au schimbat în costume populare, dar şi invitaţii au respectat dress-code-ul impus. Printre aceştia s-au numărat şi Prinţesa Lia de România, Valentina Pelinel, Luminiţa Nicolescu, Monica Iagăr, Galyna Pânzari sau Thea Haimovitz, care au introdus în ţinutele lor detalii ale costumului popular românesc. Ideea de a organiza o nuntă tradiţional românească a cucerit-o şi pe Elena Lasconi, care şi-a organizat, în 2012, o astfel de nuntă. Mirii s-au îmbrăcat în costume populare, iar mireasa a purtat pe cap o cunună din flori de câmp şi grâu. De altfel, tot evenimentul a stat sub semnul tradiţiilor populare româneşti. Până şi tortul a fost decorat cu modele tradiţionale.

Chiar şi cei plecaţi în străinătate nu uită tradiţiile, doi tineri din Bistriţa care locuiesc în Suedia au hotărât ca nunta lor să fie una tradiţională, cu costume populare şi strigături, acasă, în România. Iar invitaţii, printre care suedezi, germani şi islandezi, au fost încântaţi de ceea ce au văzut.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook