Scandalul alegerilor SUA - Un grup obscur finanţat de Mark Zuckerberg începe să apară în cărţi

Un grup care a primit sute de milioane de dolari de la CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, este acuzat în plângerile post-electorale că a contribuit la încălcări constituţionale în statele cheie la alegerile din 3 noiembrie.

Centrul pentru Tehnologie şi Viaţă Civică, o organizaţie non-profit naţională cu sediul în Illinois, a oferit finanţare pentru peste 2.500 de birouri electorale din întreaga ţară pentru organizarea alegerilor - pe fondul pandemiei virusului Wuhan.

Fondurile au fost folosite pentru a plăti oamenii care au procesat sondaje, pentru a pune la dispoziţie urne de votare şi a achiziţiona echipamente şi echipamente de vot prin poştă.

Potrivit proceselor intentate luna aceasta, peste 6 milioane de dolari au fost distribuiţi oficialilor din judeţul Fulton, Georgia şi în cinci oraşe din Wisconsin. Plângerile depuse de echipa lui Donald Trump susţin că fondurile au fost trimise pentru a facilita încălcări ale legilor statelor.

Banii au fost trimişi prin acorduri care au făcut ca municipalităţile să organizeze alegeri care au încălcat legile statelor, conform plângerilor depuse de Proiectul Amistad al Fundaţiei Thomas More. Acceptarea finanţării de la un grup privat, cum ar fi Centrul pentru Tehnologie şi Viaţă Civică (CTVC), este interzisă de legile statale şi federale, susţin instanţele.

„Nu există nimic în legea statului Wisconsin care să permită oraşelor şi judeţelor să primească milioane de dolari provenite de la un actor incredibil de bogat, interesat şi partizan (Zuckerberg) pentru a 'ajuta 'acele oraşe şi judeţe în administrarea votului'”, afirmă plângeri depuse în Wisconsin. Oficialii electorali din Wisconsin au declarat vineri că plângerea depusă este plină de „argumente juridice fără fond”.

Într-o plângere depusă în Georgia, Proiectul Amistad afirmă că fondurile private nereglementate ale Centrului pentru Tehnologie şi Viaţă Civică au fost folosite pentru a plăti „numărătorii de voturi”, pentru a plăti activişti politic pentru gestionarea buletinelor de vot şi pentru a consolida centrele de numărare în nucleul urban "în vederea facilitării mişcării a sute de mii de buletine de vot discutabile, în secret, fără o observaţie bipartizană, legală".

Mark Zuckerberg şi soţia sa, Priscilla Chan, au donat 400 de milioane de dolari Centrului pentru Tehnologie şi Viaţă Civică pentru a asista jurisdicţiile în alegerile electorale.

„Angajamentul lui Chan şi Zuckerberg va asigura ca fiecare jurisdicţie calificată care aplică va primi fondurile de care are nevoie pentru a se asigura că fiecare cetăţean eligibil poate vota în condiţii de siguranţă şi că votul său va fi numărat”, arăta luna trecută un comunicat al Centrului.

Centrul a fost fondat de foşti manageri şi personal de la Institutul Noii Organizări, un ONG progresiv care pregătea organizatorii democraţilor. Nici Centrul, nici Zuckerberg nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

Banii lui Mark Zuckerberg au generat o situaţie în care comunităţile puternic democrate din Pennsylvania au luat măsurile ilegale de a pre-scana buletinele de vot şi a le "repara" pe cele care nu aveau suficiente informaţii, contactând votanţii şi cerându-le informaţiile necesare - în cazuri preponderent democrate. Situaţia a generat, practic, un sistem electoral cu două viteze, una pentru republicani şi alta pentru democraţi, a declarat directorul de proiect Amistad, Phill Kline, pentru Epoch Times.

„Fortăreţele democrate cu banii lui Zuckerberg 'reparau' buletinele de vot care erau defectuoase, contrar legii statului Pennsylvania, în timp ce fortăreţele republicane refuzau să mintă şi, în plus, nu aveau resurse pentru a 'repara' buletinele de vot, deoarece nu aveau finanţare de la Zuckerberg”, a spus procurorul general al statului Kansas.

Acordurile dintre Centrul pentru Tehnologie şi Viaţă Civică şi guvernele locale au impus oraşelor să elaboreze un plan pentru alegeri şi să îl prezinte Centrului.

Potrivit unui acord din 21 august între Centru şi oraşul Philadelphia obţinut de Epoch Times, Centrul a fost de acord să plătească 10 milioane USD pentru a ajuta oraşul să organizeze alegerile generale pe fondul pandemiei COVID-19. Acordul a inclus o clauză care a permis Centrului să întrerupă sau să reţină o parte sau să solicite returnarea totală sau parţială fondurilor necheltuite dacă anumite condiţii nu sunt îndeplinite.

Comisarii oraşului Philadelphia nu au răspuns solicitărilor de comentarii ale Epoch Times. Comisarul oraşului, Al Schmidt, a menţionat într-o declaraţie săptămâna aceasta: „În ciuda avalanşei de litigii fără merit şi a dezinformării care vizează sistemul nostru electoral, sunt mândru să spun că locul de naştere al Republicii noastre [Philadelphia, n.r.] a organizat cele mai transparente şi mai sigure alegeri din istoria oraşului”.

Urnele finanţate de Centrul lui Mark Zuckerberg au fost amplasate în număr mare în Delaware, dar au lipsit aproape complet în cele 59 de judeţe pe care Trump le-a câştigat, a spus Kline.

"Acesta este un sistem electoral finanţat de Zuckerberg, în care democraţii au toate oportunităţile de a vota, inclusiv oportunităţi ilegale de a vota. (...) Şi este o încălcare a deciziei in cazul Bush contra Gore, o încălcare a clauzei de protecţie egală".

Proiectul Amistad a depus mai multe cazuri cu câteva luni înainte de alegeri, încercând să blocheze canalizarea fondurilor Centrului pentru Tehnică şi Viaţă Civică de la Zuckerberg către guvernele locale şi ale statelor. Potrivit proiectului, o parte din bani au fost direcţionaţi şi judecătorilor care supravegheau alegerile.

Plângerile depuse înainte de alegeri nu au determinat acţiuni judiciare, fiind încă luate în considerare.

După depunerea acestor plângeri, Centrul a precizat într-o declaraţie că este nepartizan. „Suntem încrezători că aceste acuzaţii sunt fără merit şi aşteptăm cu nerăbdare să continuăm acest program esenţial de acordare de granturi în aceste vremuri fără precedent”, a adăugat acesta.

La câteva săptămâni după depunerea plângerilor, Jeff Landry, procurorul general din Louisiana, republican, i-a avertizat pe oficialii din Louisiana să nu accepte fonduri de la Centrul pentru Tehnologie şi Viaţă şi Civică.

Landry a depus o cerere de chemare în judecată „pentru a preveni injectarea de fonduri private nereglementate în sistemul electoral din Louisiana şi pentru a proteja integritatea alegerilor din stat, asigurându-se împotriva influenţei corozive a banilor externi asupra oficialilor electorali din Louisiana”, conform documentului.

Un alt proces intentat în Michigan luna trecută l-a acuzat pe secretarul de stat Jocelyn Benson, democrat, că a permis unor „agenţi partizani” să intervină în alegeri prin acordarea de fonduri pentru tipărirea şi distribuirea buletinelor de vot prin poştă şi pentru alte eforturi electorale. Plângerea numea Centrul pentru Tehnologie şi Viaţă Civică. Centrul a calificat litigiul ca neîntemeiat şi a declarat că reclamanţii „pierd timpul oficialilor electorali pe cheltuiala alegătorilor, în timp ce dezinformează”.