"Nume de cod SMENA". Fost şef al Direcţiei de Investigaţii din CNSAS, clarificări în scandalul adeverinţei de necolaborare a lui Vela cu Securitatea ceauşistă
Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea prin care Nicuşor Maldea, fost judecător la Tribunalul Caraş-Severin, atacase în instanţă adeverinţa de necolaborare cu Securitatea ceauşistă pe care o primise fostul ministru de Interne Marcel Vela de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs.
Concret, Maldea le-a cerut magistraţilor să conteste decizia CNSAS şi a dorit să anuleze decizia precedentă de necolaborare cu Securitatea.
Cum în presă a apărut informaţia că judecătorii i-au dat dreptate lui Vela şi au decis, implicit, că acesta n-a fost colaborator al fostei Securităţi, Răzvan Popa, fost şef al Direcţiei de Investigaţi din CNSAS, ţine să semnaleze pe Facebook că de fapt judecătorii n-au menţinut adeverinţa de necolaboare a fostului ministru ci doar au respins acţiunea lui Maldea pe o pretinsă lipsă a calităţii procesuale active a contestatorului. Aceasta deşi potrivit CNSAS, orice persoană interesată poate să atace în instanţă o adeverinţă emisă de instituţie.
Redăm postarea lui Răzvan Popa, cu menţiunea că SMENA ar fi fost numele de cod al lui Vela la Securitate.
"În caz că cineva e tentat să afirme că Curtea de Apel Bucureşti a menţinut adeverinţa decernată de o majoritate din Colegiul CNSAS lui Ion Marcel Vela #SMENA, NU E CAZUL, judecata nu a intrat pe fond.
Cererea a fost respinsă pe o pretinsă lipsă a calităţii procesuale active a contestatorului. Ca şi cum d-l Maldea ar fi un mort inactiv, în nici un caz nu poate face parte din categoria 'orice persoană interesată'. Sau din categoria 'orice cetăţean român' care poate solicita verificarea lui #SMENA.
Şmekerii avocăţeşti. Sau judecătoreşti. Domnul judecător, cine ar putea fi, în votre opinion, 'orice persoană interesată'? Premiatul însuşi, cine??
Sper ca d-l Maldea să atace hotărârea.
Şi mai sper ca judecătorul din acţiunea nr. 2, introdusă de d-l Octavian Botea, să nu fie Frate cu primul", scrie pe Facebook Răzvan Popa.
Reamintim că, pe 22. 11. 2023, Colegiul CNSAS a decis că Marcel Vela n-a fost colaborator al Securităţii. Adeverinţa a fost una cu cântec, căci Vela a scris note informative la Securitate, organ represiv care îi toca în bătăi pe oponenţii regimului şi ai lui Ceauşescu. De bunăvoie şi neobligat de nimeni. Concret, iniţial a scris o primă notă informativă, din "proprie iniţiativă", după care a fost şi recrutat. Cel puţin aşa consemnează într-o notă ofiţerul de Securitate care l-a recrutat pe Vela. CNSAS a decis însă, aproape în unanimitate - o singură persoană s-a opus, cercetătoarea Germina Nagâţ, care a şi redactat o opinie separată - că, deşi a turnat, Vela nu e colaborator al fostei Securităţi.
Motivul? Vela - al cărui nume de cod a fost ”SMENA” - nu ar fi raportat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, aceasta fiind, potrivit legii, condiţia necesară pentru ca o persoană să fie declarată colaborator al Securităţii. Din puţinele documente găsite (puţine fiindcă dosarul de reţea al lui Marcel Vela a ars la Revoluţie, când arhiva Securităţii din Caransebeş a luat foc) reiese că Vela turna persoane care foloseau săpun şi spray străin, consumau băuturi alcoolice străine etc. Cu alte cuvinte, delaţiune joasă.
Dar să torni pe cineva pentru relaţii cu străinii punea automat pe radarul Securităţii persoana turnată, declanşând supravegherea informativă. Iar de la supraveghere la reţinere şi eventual bătăi, cum doar Securitatea ştia să administreze, nu e distanţă mare. Mai mult, despre unul dintre cei turnaţi, Vela nu se rezumă să semnaleze că preferă băuturile străine, ci remarcă faptul că respectivul crede că tot ce e românesc e de proastă calitate. Cu alte cuvinte, denigrează realizările regimului ceauşist, regim în care noi ne “scăldam” în bunăstare şi belşug. Nemaivorbind că informaţiile legate de folosirea unor produse occidentale ofereau Securităţii şi cunoscutul şi larg uzitatul pretext de încadrare a faptei la "drept comun" (pentru "speculă" sau "operaţiuni cu mijloace de plată străine") tocmai bun pentru o anchetă politică sub acoperirea Miliţiei.
Mai mult, ulterior pagina pe care CNSAS afişează adeverinţele emise de instituţie, adică actele administrative care atestă dacă o persoană a colaborat sau nu cu fosta Securitate ceauşistă, sau dacă a deţinut calitatea de lucrător al temutei instituţii, a devenit brusc nefuncţională pentru o perioadă, pe motiv de GDPR.
Or, potrivit legii, adeverinţele de necolaborare sau neapartenenţă la Securitate pot fi contestate în termen de 30 de zile de la data publicării pe site. Contestarea pe cale legală a unei adeverinţe, de către orice persoană fizică sau juridică din România, depinde însă de accesarea ei. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici şi aici.
