Nicuşor Dan joacă tare: Lista cu 20 de solicitări pentru candidaţii la prezidenţiale şi parlamentare

Primarul general Nicuşor Dan a ieşit în conferinţă de presă, joi, şi a prezentat lista de solicitări adresate candidaţilor la alegerile prezidenţiale şi parlamentare din acest an.

Nicuşor Dan are nu mai puţin de 20 de solicitări, grupate în şase categorii, pentru candidaţii la alegeri şi, începând de săptămâna viitoare, va avea şi întâlniri directe cu aceştia.

"Consider că absolut toate sunt necesare pentru ca oraşul nostru să progreseze şi să se dezvolte corect. În mod evident voi ieşi în faţa dumneavostră în trei săptămâni şi o să ies cu un tabel în care o să vă arăt 'candidatul a semnat aici, aici, aici'", a transmis Nicuşor Dan.

Solicitările lui Nicuşor Dan pentru candidaţii la prezidenţiale şi parlamentare

A. Solicitări legislative cu privire la mecanisme financiare

1. Modificarea Legii finanţelor publice locale şi a Codului Fiscal astfel încât împărţirea taxelor şi impozitelor în Bucureşti între Primăria Capitalei şi primăriile de sector să se facă de către Consiliul General, nu de Parlament

Este modul în care funcţionează toate capitalele europene care au subdiviziuni administrative.

Este reglementarea firească, în care Consiliul General şi nu Parlamentul stabileşte ordinea priorităţilor în finanţare.

2. Posibilitatea de împrumut a UAT-urilor să fie proporţională cu numărul de locuitori

Prin aşa-numita lege a plafoanelor, posibilitatea anuală de împrumut a Bucureştiului este echivalentă cu a tuturor celorlalte municipii din România, deşi în mod evident necesitatea de împrumut a Bucureştiului este mult mai mare. Deficitul de finanţare şi de împrumut al Bucureştiului din ultimii 20 de ani a dus la o întârziere de dezvoltare.

B. Solicitări legislative cu privire la urbanism

3. Emiterea tuturor autorizaţiilor de construire din Bucureşti de către Primarul Municipiului Bucureşti şi emiterea tuturor documentaţiilor de urbanism din Bucureşti de către Consiliul General

Specialiştii sunt de acord că dezvoltarea urbană a Bucureştiului a fost incoerentă, cu consecinţe asupra calităţii locuirii, a traficului, a poluării şi a potenţialului de dezvoltare al oraşului. Practica instanţelor arată un grad mare de ilegalitate în urbanism şi construcţii în Bucureşti. O dezvoltare urbană coerentă presupune o unică viziune de dezvoltare, care nu poate fi decât la Primăria Capitalei. Responsabilitatea asupra traficului revine Primarului Municipiului Bucureşti; acesta trebuie să controleze şi dezvoltarea urbană care generează traficul.

4. Limitarea derogărilor de la indicatorii urbanistici în Codul Urbanismului

Indicatorii urbanistici reglementaţi în Planul Urbanistic General reprezintă indicatori calculaţi ştiinţific, care asigură funcţionarea corectă a localităţii din perspectiva traficului, a calităţii locuirii, a accesului la utilităţi.

Posibilitatea de a majora aceşti indicatori cu 20% fără o justificare la momentul emiterii autorizaţiei de construire nu are niciun suport ştiinţific.

Posibilitatea de a schimba funcţiunea prin autorizaţia de construire permite eludarea unor legi sau reglementări locale (de exemplu, clădirea autorizată iniţial ca birou şi reautorizată ca rezidenţială eludează condiţia asigurării necesarului de spaţiu verde).

Extinderea derogării coeficientului de utilizare al terenului prin PUZ de la 20% la 30% încurajează solicitările de derogări de la Planul Urbanistic General, cu afectarea coerenţei urbane.

5. Inspectoratului de Stat în Construcţii la verificarea ilegalităţilor sesizate şi obligarea Prefecţilor să atace documentaţiile ilegale sesizate de Inspectorat

Este unanim recunoscut că instituţiile de control ale statului în urbanism şi construcţii, Inspectoratul de Stat în Construcţii şi Prefectul, nu îşi exercită atribuţiile.

Este necesară instituirea obligaţiei Inspectoratului de Stat în Construcţii de a verifica legalitatea tuturor actelor cu care este sesizat, într-un termen de 30 de zile, şi de a obliga Prefecţii să atace în instanţă actele pe care Inspectoratul le apreciază nelegale, într-un termen de 30 de zile, cu posibilitatea de a motiva în acelaşi termen de ce nu exercită acţiunea.

6. Posibilitatea organelor civile de control de a dispune suspendarea lucrărilor ilegale în zone protejate

Conform mecanismului legislativ actual, în situaţia în care constată lucrări neautorizate la monumente sau în zone protejate, serviciile de disciplină în construcţii şi Inspectoratul de Stat în Construcţii nu pot decât să sesizeze Parchetul.

În practică, în foarte puţine cazuri Parchetul a dispus oprirea lucrărilor. De exemplu, la lucrările din str. Visarion nr. 8, Parchetul nu a intervenit timp de doi ani, interval în care s-a edificat toată construcţia.

În practică, odată cu sesizarea Parchetului, beneficiarul sfidează organele civile de control şi continua lucrările, convins că nu i se va întâmpla nimic.

Este necesar ca organul civil să poată dispune oprirea lucrărilor, cu posibilitatea Parchetului de a revoca măsura, şi cu sancţiune penală pentru constructorul care ignoră dispoziţia organului civil.

7. Eliminarea din Legea 350/2001 şi din noul Cod al Urbanismului a termenului de 5 ani la atacarea în instanţă a documentaţiilor de urbanism

Există mai multe decizii în care Curtea Constituţională reţine că este neconstituţională instituirea unui termen pentru atacarea în instanţă a actelor normative.

Documentaţiile de urbanism produc efecte doar la momentul emiterii autorizaţiilor de construire, când vecinii şi societatea civilă iau cunoştinţă de eventualele consecinţe negative ale documentaţiilor de urbanism. Termenul de 5 ani îi lipseşte de posibilitatea de a-şi apăra interesele la momentul la care află că sunt afectaţi.

8. Eliminarea condiţiilor discriminatorii introduse prin Legea 102/2023 pentru acţiunile în instanţă ale ONG-urilor

Legea 102/2023 a introdus în Legile 50/1991 şi 350/2001 condiţii discriminatorii pentru ONG-uri faţă de toate celelalte persoane fizice şi juridice în cazul atacării în instanţă a autorizaţiilor de construire sau a documentaţiilor de urbanism.

Scopul condiţiilor discriminatorii, ilegitim, a fost de a limita controlul instanţelor pe legalitatea în urbanism şi construcţii la solicitarea ONG-urilor, în condiţiile în care instituţiile de control ale statului nu îşi exercită atribuţiile.

C. Solicitări legislative cu privire la spaţiile verzi

9. Abrogarea art. 18 alin. (9) din Legea 24/2007 a spaţiilor verzi urbane

Articolul prevede imposibilitatea inventarierii spaţiilor verzi private decât după exproprierea lor. Sunt multe spaţii verzi care, din cauza acestui articol, nu pot fi incluse nici în planurile urbanistice generale, nici în registrele spaţiilor verzi (de exemplu, partea retrocedată a Parcului IOR), generând instabilitate juridică.

Articolul, introdus în ultimul moment într-un proiect de lege vizând Legea 10/2001, este un cadou pentru persoanele care au cumpărat terenuri spaţii verzi, ştiind că sunt spaţii verzi, cu interesul speculativ de a le construi.

Abrogarea articolului 18 alin. (9) este o solicitare veche a societăţii civile.

10. Eliminarea din noul Cod al Urbanismului a tuturor prevederilor cu privire la spaţiile verzi

Legislaţia cu privire la spaţiile verzi este stabilă, fără modificări semnificative în ultimii ani. Practica instanţelor este de asemenea stabilă. Introducerea unor prevederi sumare cu privire la spaţiile verzi în Codul Urbanismului strică echilibrul legislativ existent. Articolele din proiectul de Cod al Urbanismului cu privire la spaţiile verzi nu acoperă întreaga protecţie a spaţiilor verzi din legislaţia actuală.

Eliminarea prevederilor cu privire la spaţii verzi din Codul Urbanismului este o solicitare a societăţii civile. A fost împărtăşită de câteva partide cu ocazia dezbaterilor la Cod.

11. Respingerea de către Camera Deputaţilor a proiectului de lege Plx 668/2018 pentru modificarea Legii spaţiilor verzi urbane 24/2007 înainte de dezbaterea Codului Urbanismului

Preşedintele României a solicitat reexaminarea primei forme a proiectului de lege. O formă uşor modificată a fost adoptată de Senat. Amendamente nocive cu privire la spaţiile verzi excluse din Codul Urbanismului au fost adoptate în Comisia de Mediu a Camerei Deputaţilor într-un mod netransparent.

Dată fiind importanţa modificărilor propuse şi procedura avansată a dezbaterii parlamentare, fără posibilitatea Preşedintelui de a solicita reexaminarea, soluţia corectă este respingerea de către Camera Deputaţilor a acestui proiect de lege şi reluarea ideilor pertinente din proiect într-o nouă iniţiativă legislativă.

Este o solicitare a societăţii civile, inclusiv a ONG-urilor care au propus varianta iniţială a proiectului.

D. Solicitări legislative cu privire la mecanisme administrative

12. Modificarea Codului Administrativ pentru a permite în mod expres primarului să atace în instanţă hotărârile consiliului

Este absurd ca primarul să fie obligat să execute hotărâri ale consiliului local votate în urmă cu 10-15 ani, pe care le consideră ilegale, fără să aibă instrumente să le conteste.

13. Precizarea Legii contenciosului administrativ care să dea posibilitatea subiecţilor de drept public să iniţieze acţiuni în instanţă pe zonele lor de competenţă / interes

Ambiguitatea art. 1 alin. (8) din Legea 554/2004 a condus mai multe instanţe de judecată la concluzia că Primarul Municipiului Bucureşti nu poate ataca acte emise de primarii de sector, chiar dacă le consideră ilegale şi consideră că prejudiciază interesul public pe care are mandat sa îl apere. Concluzia, pe care nu o comentăm aici din punct de vedere juridic, este absurdă din punct de vedere practic.

E. Solicitări cu privire la obiective naţionale în Bucureşti

14. Transferul Serelor Ghencea de la ADS la Municipiul Bucureşti în vederea organizării unui parc

15. Transferul unei părţi din terenul din spatele Stadionului Ghencea de la Ministerul Apărării la Municipiul Bucureşti în vederea organizării unui parc / grădini zoologice

16. Realizarea Cartierului Justiţiei pe spaţiul dintre Palatul Parlamentului şi clădirea Academiei Române şi transferul de la Ministerul Dezvoltării la Municipiul Bucureşti a întregului teren “Esplanada”

Bucureştiului îi lipsesc un spaţiu central public de dimensiuni mari, ca loc de întâlnire, ca loc pentru evenimente culturale. Singurul spaţiu cu locaţia şi dimensiunea corespunzătoare pentru acest scop este terenul “Esplanada” de lângă Biblioteca Naţională. Ar fi păcat ca spaţiul să fie folosit pentru Cartierul Justiţiei, care nu are valenţe de spaţiu public. O locaţie mult mai potrivită pentru Cartierul Justiţiei este spaţiul dintre Palatul Parlamentului şi clădirea Academiei Române.

17. Transferul de la Romsilva către Municipiul Bucureşti a drumului de acces prin Pădurea Băneasa în cartierul Greenfield pe perioada limitată şi nu nelimitată

Cartierul Greenfield este un exemplu tipic de dezvoltare urbană speculativă, în care s-au construit locuinţele înaintea căilor de acces. Este rezonabilă o soluţie pe termen scurt, 4 ani, de folosire pentru acces a drumului forestier din pădure, până când investitorul se achită de obligaţia de a construi ieşirile din cartier înspre nord, înspre şoseaua de centură. Nu este rezonabil ca drumul forestier din pădure să devină drum definitiv prin singura pădure urbană pe care Bucureştiul o are.

F. Solicitări pentru grupurile de consilieri ale partidelor în Consiliul General

18. Susţinerea convocării celor două referendumuri locale, cu privire la împărţirea taxelor şi impozitelor între Primăria Capitalei şi primăriile de sector şi cu privire la atribuţia de emitere a autorizaţiilor de construire în Bucureşti

Conform legii, atribuţia legală de convocare a referendumurilor locale în Bucureşti o are Consiliul General, la propunerea Primarului Municipiului Bucureşti.

19. Susţinerea revenirii tuturor bulevardelor Bucureştiului în administrarea Administraţiei Străzilor

Pentru coerenţa reglementărilor de parcare, pentru coerenţa mobilierului urban, pentru coerenţa peisagistică, este necesar ca toate bulevardele Bucureştiului să revină în administrarea Administraţiei Străzilor, structură a Primăriei Capitalei.

Asta nu exclude parteneriate cu primăriile de sector care doresc să facă diverse investiţii, însă investiţiile trebuie coordonate de o unică structură, pentru a asigura coerenţa funcţională şi de imagine a oraşului.

20. Susţinerea noului Plan Urbanistic General în varianta propusă de specialişti

Noul Plan Urbanistic General va da o direcţie de dezvoltare a oraşului şi va reglementa coerent modul de construire. Este important ca viziunea propusă de specialişti să fie aprobată de decidenţii politici.