Moscova critică UE pentru divulgarea listei europenilor sancţionaţi de Rusia

Includerea recentă de către Moscova a 89 de politicieni şi lideri militari europeni pe o listă neagră rusească nu va contribui la îmbunătăţirea relaţiilor dintre Rusia şi Occident, dar maniera în care va fi abordată această listă s-ar putea dovedi a fi la fel de negativă din punct de vedere diplomatic precum este însăşi acţiunea întocmirii ei.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a criticat puternic oficialii UE pentru ceea ce el numeşte “încălcări ale normelor etice” prin presupusa divulgare către presă a numelor europenilor incluşi pe listă şi cărora li se interzice să intre în Rusia, susţine Washington Post. Lista a fost întocmită ca răspuns la sancţiunile impuse de Occident împotriva Rusiei datorită implicării sale în conflictul ucrainean.

“Am prezentat lista la cererea UE dar în condiţii de confidenţialitate şi lista a fost imediat divulgată presei”, a declarat Lavrov la o conferinţă de presă desfăşurată luni. “Şi Uniunea Europeană, care în mod normal nu comentează asupra divulgărilor, a comentat cu plăcere în acest caz. Aşadar, văd aici unele încălcări ale normelor etice.”

UE s-a plâns anterior că decizia Rusiei de a extinde lista sa neagră este “total arbitrară şi nejustificată, în special în absenţa unor clarificări suplimentare şi a transparenţei”. În plus, UE s-a plâns că a depus mai multe cereri înainte ca Rusia să fie de acord să prezinte lista chiar şi confidenţial.

Dar în Rusia, faptul că oricare dintre numele incluse pe listă a devenit public a relansat nemulţumirea că Vestul cere Rusiei să manifeste un anumit comportament pe care el însuşi nu îl respectă.

Lavrov s-a plâns luni că abordarea europeană a sancţiunilor a fost “o încercare de a înlocui legea internaţională cu propriile lor predilecţii politice.”

Sancţiunile occidentale împotriva Rusiei sunt “absolut nelegitime”, a declarat Lavrov, repetând o viziune comună în rândul liderilor ruşi. Dar dacă trebuie să existe sancţiuni, atunci cel puţin Occidentul ar putea aprecia că Rusia “nu ar putea încălca legea fundamentală a relaţiilor internaţionale – principiul reciprocităţii”, a continuat el.

“Noi am răspuns cu reciprocitate la o măsură unilaterală, neprietenoasă şi neprovocată. Şi am dat acel răspuns după ce ne-am abţinut timp îndelungat”, a declarat ministrul rus de externe, conform Washington Post.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirma că Rusia îi susţine pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Moscova.

De fapt, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă. Totuşi, în 16 mai forţele ucrainene au capturat doi luptători ruşi în regiunea separatistă Lugansk care au confirmat ulterior că activau în trupele ruseşti şi că se aflau în misiune pe teritoriul ucrainean în momentul capturării lor.

Potrivit datelor oferite de ONU, până în prezent, peste 6.100 de oameni au fost ucişi în acest conflict.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.